Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
05:21 05 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Istoria Dobrogei Geamia din Piata Ovidiu are peste 90 de ani. Moscheea Carol I, accesibila turistilor

ro

09 Jun, 2006 00:00 2063 Marime text

# Moscheea din Piata Ovidiu imbina elemente stilistice egiptene si bizantine cu altele romanesti * Lacasul de rugaciune este unic in Dobrogea din punct de vedere arhitectural * Spre deosebire de bisericile ortodoxe sau catedralele catolice, interiorul moscheii este sobru, lipsit de orice podoabe, statui sau imagini religioase

La cativa pasi departare de piata Ovidiu se inalta silueta masiva si inedita a moscheii Carol I, deasupra careia pluteste parca minaretul zvelt si solitar. Piatra fundamentala a lacasului de rugaciune a credinciosilor musulmani a fost pusa la 24 iunie 1910, in prezenta unei asistente numeroase, cu participarea ministrului Cultelor, Spiru Haret, a ambasadorului Turciei la Bucuresti, Seffa-bey, precum si a consulului otoman la Constanta. Inzestrarea comunitatii mahomedane din Dobrogea cu o biserica atat de mareata de catre guvernul roman reprezenta o recunoastere a credintei fata de patrie si a devotamentului locuitorilor musulmani fata de institutiile romanesti. Noua constructie se va ridica pe urmele unei vechi geamii de pe la 1823, cladita pe cheltuiala lui Hafuz Hussein Pasa, fiind dedicata Sultanului Mahmud, in calitate de mare calif. Moscheea reprezinta o opera monumentala, intrata in manualele de specialitate datorita marelui inventator Gogu Constantinescu, care a folosit pentru prima oara in Romania betonul armat in constructia boltei subtiri de 4-5 cm grosime ( 8 cm dupa arhitectul Radu Cornescu). Imbinand elemente stilistice egiptene si bizantine cu altele romanesti, arhitectul Victor Stefanescu a infaptuit primul edificiu din beton armat si caramida din tara, unic in Dobrogea din punct de vedere arhitectural.

Loc de celebrare al slujbelor de vineri

Urcand cele 140 de trepte in spirala ale minaretului ce masoara 47 de metri, ajungi in balconul ingust, de unde ti se ofera o neasemuita panorama a celei mai mari parti a orasului. Altarul (mihrabul) respecta intru totul regulile constructiilor de cult musulmane, fiind pastrat - dupa traditie - cel al primului lacas, geamia Mahmudia din 1822. Spre deosebire de bisericile ortodoxe sau catedralele catolice, interiorul moscheii este sobru, lipsit de orice podoabe, statui sau imagini religioase, potrivit traditiilor islamului. Mihrabul, minberul si usa mihrabului au totusi decoratiuni policrome. In 1965 a fost adus din moscheea de pe insula Ada Kaleh un covor deosebit, donatie a Sultanului Abdul Hamid (1876- 1909) lucrat in celebrul centru de artizanat Hereke, din Turcia. Covorul are dimensiunile de 9x16 m, 490kg si 145mp. Inaugurarea moscheii se face la 4 iunie 1913 in prezenta unei delegatii religioase venite din Constantinopol. Moscheea Mare sau Centrala, dupa cum mai este cunoscuta, monument arhitectonic al orasului, principalul edificiu al cultului musulman, vizitata anual de mii de oameni, loc de celebrare a sarbatorilor, al slujbelor de vineri, de Ramadan Bayram, a fost reparata in ultimii ani, astazi fiind accesibila turistilor. Coronamentul cupolei cu semiluna se vede in conditii bune dinspre mare.
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii