Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
16:45 11 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Interviu online cu Mihai Gîrţu, profesor universitar, doctor în fizică s-a terminat Tema a fost - „Plagiatul şi mediul academic din România!"

ro

23 Jul, 2012 01:00 5362 Marime text

gartu_1.jpgÎn timp ce politicul încearcă să-i spele în aceste zile plagiatului premierului, Victor Ponta, elevii, viitori studenţi, masteranzi sau doctoranzi sunt debusolaţi privind viitorul iar presa internaţională şi lumea universitară arată cu degetul spre România ca după o oaie neagră. Cât de nocive sunt pentru mediul academic intruziunile politice de care se tot vorbeşte în ultimul timp? Cum şi-au luat politicienii doctoratele, cum ajungi să publici o lucrare ştiinţifică şi cum poate fi combătut plagiatul în mediul academic, De ce nu sunt sancţionaţi profesorii care au acceptat o teză plagiată, aflăm, marţi, 24 iulie de ora 10.00 în direct pe www.ziuaconstanta.ro de la Mihai Gîrţu, profesor universitar, doctor în fizică.

Realizator: Lavinia SICLITARU

Aşteptăm întrebările dumneavoastră prin formularul de comentarii de la sfârşitul articolului sau la adresa interviu@ziuact.ro.

Nota redacţiei: Pentru a păstra coerenţa şi relevanţa discuţiei, nu vom valida comentariile care nu se referă la temele anunţate, care nu conţin întrebări sau care constau în atacuri la persoană.

Intrebările redacţiei:

gartu_2.jpg1. Reactia fireasca a premierului roman in fata acuzatiilor de plagiat aduse de revista Nature ar fi fost sa vina cu argumente solide ca teza sa de doctorat este originala, nu sa se ascunda in fata unui raspuns al Guvernului plin de greseli. Ce reprezinta o teza de doctorat?

Teza de doctorat este o lucrare stiintifica ce prezinta rezultatele originale obtinute de autor in urma studiilor efectuate sub indrumarea conducatorului de doctorat. Teza este redactata cu scopul obtinerii titlului de doctor in stiinte, si contine atat o prezentare generala a stadiului cunoasterii in domeniu, cu referiri la rezultatele competitorilor, cat si, mai ales, contributia originala a doctorandului la dezvoltarea cunoasterii in tematica respectiva.

Traditia cere ca teza de doctorat sa fie sustinuta in fata unei comisii de experti pentru a permite candidatului sa isi promoveze sau sa-si apere ideile. Sustinerea publica a tezei este si un element de siguranta, in sensul ca autorul trebuie sa faca dovada faptului ca nu este strain de continutul lucrarii...

Revenind la prima parte a intrebarii, reactia fireasca a unui doctor este sa-si apere si sa-si promoveze ideile. Avem exemple in evul mediu de savanti care s-au sacrificat sustinandu-si pana la capat ideile. Am evoluat mult de atunci si nu mai suntem in situatia de a ne da viata insa nici nu renuntam usor la ceva implinit cu mare efort.

2. Se poate face in acest moment o paralela intre scandalul de plagiat al fostului ministru al Apararii, Karl Theodor zu Guttenberg, si cel al premierului roman Victor Ponta? Ministrul Apararii Karl Theodor zu Guttenberg a fost supus unei presiuni publice tot mai mari pana cand a decis sa demisioneze, chiar inainte de finalizarea anchetei Universitatii din Bayreuth, care a si decis sa ii retraga formal titlul de doctor. Ce ar trebui sa faca Universitatea Bucuresti?

Pomeniti cazuri aparute in tari aflate intr-o stare de normalitate. Romania aspira catre o astfel de stare insa, din pacate, nu a atins-o inca. Cazuri grave de plagiat au existat si in tarile occidentale dezvoltate iar revista Nature este nu numai una dintre cele mai prestigioase publicatii stiintifice de pe glob dar si un campion in lupta impotriva furtului intelectual.

Imi amintesc de exemplu de cazul Schon, al unui fizician german cu o cariera fulminanta. Acesta, ajuns la prestigioasele laboratoarele Bell, din SUA, a publicat in Nature o descoperire de senzatie, care a fost contestata de competitori. Investigatia lansata de revista si de conducerea Bell Labs a aratat ca a fost vorba de fabricarea de date, ceea ce este o abatere grava de la etica in cercetare. Schon si-a pierdut locul de munca si universitatea germana care ii conferise doctoratul i l-a retras in 2004. Schon a actionat in justitie universitatea si inteleg ca dupa 7 ani de procese, curtea suprema a dat dreptate universitatii.

Morala? Lupta impotriva imposturii nu este usoara nici in tarile cu traditie stiintifica si valori democratice. Acolo insa exista o reactie mai vehementa a opiniei publice in apararea valorii si demascarea imposturii. Odata descoperit plagiatul lasa urme adanci, ce greu se mai pot sterge.

Urmand astfel de exemple, Universitatea din Bucuresti poate cere ministerului retragerea unui titlu obtinut prin furt intelectual. Daca ministerul retrage titlul, urmeaza apoi in avalansa, pierderea si drepturilor obtinute fraudulos, ca foloasele necuvenite (postul de conferetiar, salariul marit, etc.).

3. Universitatile din UE, SUA, sunt institutii cu un statut moral foarte inalt, cu o reputatie care nu le permite sa tolereze frauda intelectuala, de in Romania, Universitatile tolereaza plagiatul?

Universitatile din statele UE, din SUA, au mecanisme puse in joc de decenii, in unele cazuri chiar de sute de ani, in apararea integritatii si prestigiului academic. La noi aceste masuri se vor lua abia incepand cu astfel de cazuri de notorietate.

In Romania universitatile sunt reflexia societatii. In parlament avem si profesori universitari care au obtinut doctoratul in vremurile tulburi de dupa revolutie cand legislatia era mai permisiva si controlul insuficient de vigilent. Acestia au intretinut climatul care a condus la starea de fapt din prezent. La mijloc au fost interese financiare, legate de fabricile de diplome. In momentul in care societatea va reactiona impotriva imposturii parlamentarii si universitatile, deopotriva, vor tine pasul si vor reactiona la randul lor. Depinde de noi toti sa dam acest semnal.

Universitatile au rolul lor curcial insa este nedrept sa asteptam totul exclusiv de la ele. Ele trebuie sprijinite de societate, de exemplu de angajatori. Angajatorii, fie ei publici sau privati, pot transmite mesajul ca numai angajeaza, sponsorizeaza, sau nu intra in parteneriat pentru practica, etc. daca aud de cazuri de abateri grave de la etica universitara. Astfel de mesaje ar face ca eforturile firave din universitati sa capete mai multa energie si coerenta.

4. Incercati sa ne explicati, pe cat posibil, cum gandesc americanii de la Ohio State University, SUA. atunci cand exista suspiciuni de furt intelectual, indiferent la ce nivel? Ce se intampla daca esti prins ca student copiind la examene sau la alte proiecte sau referate?

Am dat multe examene, pe de o parte ca doctorand, pe de alta ca asistent universitar, pe parcursul celor cinci ani petrecuti la Ohio State University si nu am avut incidente. Ma mult, am auzit de foarte putine cazuri de banuieli privind abateri deontologice. In cele mai multe situatii vedeai pur si simplu cum studentii isi vad de ale lor, obisnuiti sa faca asta din liceu. Eu cel putin, am avut foarte multe discutii cu studentii pentru a le explica notele pe care le-au obtinut insa niciun caz de copiat.

Regulamentele erau clare si severe, iar plangerile erau analizate serios, ceea ce descuraja din fasa orice incercare. Studentii exmatriculati isi gaseau apoi cu greu un loc de munca bun si le lua mult timp sa "spele rusinea."

Legat de referate, indrumatorii de doctorat erau foarte atenti atunci cand se punea problema respectarii drepturilor de autor. Toate referatele trebuiau sa fie bazate pe citarea corecta a literaruri relevante. Va marturisesc ca incerc acelasi lucru cu studentii mei si in unele situatii ma izbesc de rezistenta lor. Toate acestea inseamna munca in plus, efort pe care unii ar prefera sa nu-l faca...

5. Personal, cate cazuri de plagiat cunoasteti? Ce masuri ati luat? Dupa scandalul plagiatului premierului, fostului ministru interimar al Educatiei, Mang, etc, exista in acest moment pericolul ca mediul academic international sa puna etichete de genul „cercetatorii romani sunt plagiatori. Ati discutat vreodata despre acest subiect cu cei alaturi de care lucrati, conationali sau nu?

La Ovidius nu stiu despre cazuri de plagiat dovedite. Am auzit diverse zvonuri insa nu am vazut dovezi. Un caz de care stiu sigur este cel descoperit de fostul decan de la matematica, profesorul Wladimir Boskoff. Acesta, in urma unei sesizari, in mai putin de o saptamana a analizat impreuna cu comitetul de redactie al revistei de matematica, avand-o ca redactor sef pe doamna profesor Mirela Stefanescu, sesizarea si, constatand plagiatul a retras mai multe articole ale aceleiasi autoare. Daca nu ma insel, au transmis si conducerii universitatii in cauza o scrisoare semnaland plagiatul si decizia de retragere a articolelor insa nu stiu daca acea universitate a luat sau nu masuri.

Stiu si de un caz de la Oradea, unde universitatea a luat masuri insa se judeca cu angajatul respectiv de ceva vreme. Pe de alta parte, se pare ca acea universitate a luat o decizie rapid in cazul fizicianului respectiv insa nu se grabeste in cazul parlamentarului propus pentru sefia ministerului educatiei.

6. Mai grav si mai compromitator decat cazurile in sine de plagiat ar fi lipsa de reactie a universitatilor la care cei acuzati si-au dat doctoratul. In cadrul Universitatii Ovidius au existat astfel de situatii? Cum au fost ele solutionate?

Lipsa de reactie este periculoasa; este un "lux" pe care nu ni-l putem permite. Eticheta privind toleranta in Romania a plagiatului este periculoasa. Ce credibilitate pot avea in tara si strainatate diplomele oferite de o institutie in care furtul este o practica curenta? Este posibil ca banuielile de furt sa faca angajatorii sa se fereasca de absolventi ai unei universitati in particular sau romani, in general.

Eticheta de tara care tolereaza incalcarea codului deontologic ne afecteaza si pe noi ca cercetatori sau profesori. Credibilitatea noastra in fata partenerilor straini poate fi in pericol, ceea ce ar ingreuna stabilirea de parteneriate, de schimburi si mobilitati in cercetare si educatie. Fara incredere este greu sa mergi la drum lung.

Poate fi mai greu si in ceea ce priveste publicarea in strainatate. Si asa este greu sa razbati si sa publici in reviste prestigioase cu autori doar din Romania; daca insa redactorii ajung la opinia ca romanii nu sunt de incredere vor face si mai dificil "traseul" pana la acceptarea unei lucrari.

7. Care ar fi cele mai importante si mai urgente masuri care ar trebui luate pentru ca cercetarea din tara noastra sa evolueze cat mai repede in directia cea buna?

O masura pentru care se militeaza cu din ce in ce mai mult succes este stimularea publicarii in reviste vizibile in intreaga lume, indexate in bazele de date internþionale. Bazele de date precum Web of Science sau Scopus au marele merit ca aduc la lumina economia subterana a publicatiilor stiintifice. O lucrare buna care s-ar fi pierdut neremarcata intr-o revista de sertar poate fi popularizata prin indexarea in bazele de date internationale. Efectul este ca se scoate la lumina un diamant care ar fi fost altfel ascuns in praf si se rezolva simplu si probleme de intaietate intrucat se precizeaza data trimiteri si a publicarii.

Pe de alta parte, indexarea poate facilita si demascarea furtului intelectual. Exemplul dat despre analele de matematica ale Universitatii Ovidius a fost posibil tocmai datorita faptului ca acea revista este vizibila international, asigurand o transparenta pe care revistele de sertar nu o pot avea. De aceea,este importanta asigurarea accesului la bazele de date Web of Science.

In plus, trebuie adusa la zi si legislatia drepturilor de autor si clarificate juridic abaterile de la codul etic precum plagiatul. Cu o legislatie mai clara si mai aspra e probabil ca numarul cazurilor de plagiat sa scada simtitor in anii ce vin.

8. Exista softuri antifrauda in intreg sistemul universitar?

Folosirea softurilor antiplagiat este pe cale de generalizare. Aceste programe pot fi foarte bune in identificarea pasajelor identice insa problema este sa ai cu ce sa compari lucrarea in cauza; e nevoie de o baza de date a lucrarilor de finalizare a studiilor care in prezent nu exista. In momentul in care bibliotecile universitare vor stoca si in format electronic lucrarile respective plagiatul va fi mai usor de detectat.

Pe de alta parte, si astfel de programe au limitele lor. Prin schimbarea ordinii in fraza si a unui numar minim de cuvinte se pot folosi ideile altor autori pacalind unele programe de cautare.

9. In ce masura si in ce sens un verdict clar de plagiat, care ar putea fi dat de autoritatile statului in cazul premierului, ar afecta reputatia Romaniei ca tara? Victor Ponta a declarat ca nu se agata de titlul de doctor, este gata sa renunte la el, dar nu isi va da demisia din fruntea Guvernului pentru ca totul i-a fost pus la cale de presedintele Traian Basescu.

Am raspuns de curand unor intrebari puse de un alt ziar online si chiar daca m-am ferit de verdicte am avut parte de comentarii foarte acide, multe nedrepte, ale unor cititori. Polarizarea politica face ca problema sa fie tratata emotional si nu rece, pornind de la analiza faptelor. Trecem printr-o perioada foarte agitata si problema plagiatului paleste in umbra altora de o amploare mai mare. In timp tot acest iures se va domoli si lucrurile se vor limpezi.

10. Care este, in opinia dumneavoastra, scopul unei lucrari de doctorat? Povestiti-ne pe scurt cum a decurs pregatirea examenului in cazul dumneavoastra, cati ani de munca au fost, cate ore petrecute in laborator, cate lucrari consultate...?

Am fost admis la doctorat la Ohio State University in 1993. Dupa primul an de cursuri am trecut examenul de calificare si dupa inca un an si jumatate examenul de candidatura, iar in mai 1998 am sustinut teza. Primii doi ani au solicitat promovarea unor discipline teoretice si experimentale avansate, fiecare cu o teme saptamanale destul de ample si cu cel putin un examen partial, in plus fata de cel final.

Examenul de calificare a verificat cunostintele din domeniile fundamentale ale fizicii, la nivel avansat si a constat in probe scrise pe parcursul a doua zile. Pregatirea pentru acest examen a durat circa doua luni de studiu in care am rezolvat o sumedenie de probleme.

Examenul de candidatura a fost scris si oral, constand in pregatirea unui referat amplu si sustinerea acestuia in fata comisiei, pentru a face dovada ca pot studia literatura de specialitate, selectand cele mai relevante rezultate si sintetizand ideile cu cel mai mare impact. Pregatirea acestui examen a durat ceva mai mult de o luna, in care am petrecut marea parte a timpului la biblioteca. Din fericire, in prezent documentarea se poate face electronic, nu xeroxand articolele din reviste.

Pentru a sustine teza am lucrat trei ani, timp in care am publicat 14 articole in reviste cu referenti. Minimul acceptat era trei articole, dintre care cel putin unul sa fie ca prim autor. Au fost ani in care petreceam cate 10-12 ore in laborator timp de sase zile pe saptamana, in care am rasfoit mii de articole si citit atent cateva sute. Pentru cele 231 de pagini ale tezei a trebuit sa citesc mii de pagini ale altor autori. Si ca mine au facut multi alti colegi, nu numai de la Ohio State University sau din SUA ci chiar din tara.

11. Unele CV-uri din Romania au si zeci de publicatii in timpul doctoratului (cele mai multe in reviste inexistente pe plan international). In acest context, putine publicatii bune fac mult mai mult decat multe publicatii necitite de nimeni?

Revistele stiintifice nu sunt egale intre ele. Unele sunt mai renumite, Nature este un exemplu faimos in acest sens, altele au un impact mai redus, fiind citate mai putin. Mai mult decat numarul publicatiilor este important impactul acestora, masurat de exemplu prin numarul de citari sau, daca se poate, mai larg, prin efectul asupra calitatii vietii oamenilor. Daca trecem dincolo de articole, la un brevet de inventie este important impactul masurat prin veniturile realizate din aplicare, etc.

De exemplu, pe un fizician sau un chimist poate sa ii intereseze materialele organice cu proprietati de emisie a luminii si sa scrie un articol deschizator de drumuri in acest sens, cu multe citari in lumea academica. Un inginer poate prelua aceste materiale si le poate folosi in proiectarea unui ecran AMOLED pentru telefoanele mobie inteligente de ultima generatie, care conduce la cifre mari de afaceri dar schimba si felul in care procesam si trasmitem cu totii informatia.

12. O treime dintre parlamentari au titlul de doctor, PSD are cei mai multi, nu stiu daca acest aspect conteaza cel mai mult. In calitate de universitar, cu largi perspective, are nevoie Romania de politicieni doctor in...?

Romania are nevoie de politicieni competenti si integri. Nu este neaparata nevoie sa fie ei insisi doctori in stiinte fiindca isi pot lua consilieri. Important este sa stie sa ceara opinii echilibrate de la experti adevarati si sa transforme aceste opinii in pachete legislative clare si coerente.

Cred ca este nevoie de politicieni care sa-si bazeze toata activitatea pe un set de principii solide, pornind de la respectul reciproc, echilibru si dialog, de la aprecierea valorii si respingerea imposturii. E nevoie de politicieni capabili sa faca compromisuri politice, prin care sa poata avea cat mai multi de castigat, inclusiv dintre constituentii partidului advers, si nu compromisuri morale, de care sa se bucure un cerc restrans de favorizati.

Astept de la politicieni, indiferent din ce tabara ar fi, sa numeasca in consiliile nationale specialisti competenti si integri, nu marionete care sa execute comenzi politice. Avem nevoie de un Consiliu National de Etica care sa fie independent, asa cum se doreste a fi Consiliul Suprem al Magistraturii. Este imperios necesar un Consiliu National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare care sa promoveze criterii de evaluare atat ambitioase cat si realiste, capabile sa stimuleze performanta fara sa descurajeze tinerii, sa sprijine valoarea dand speranta celor dornici de autodepasire.

Cred ca avem nevoie de institutii puternice si stabile, putin sensibile la ciclurile politice, care sa-si termine mandatul ducand la bun sfarsit politici clare, coerente si predictibile.

13. V-am intrebat si cu o alta ocazie, revin si acum cu intrebarea: Ce parere aveti despre nivelul invatamantului si cercetarii din Romania?

Nivelul invatamantului si cercetarii din Romania poate fi judecat sec prin cifre sau nuantat, calitativ. De exemplu in baza numarului de articole stiintifice si al citarilor, o cautare in ierarhizarea SCIMAGO (http://www.scimagojr.com/countryrank.php) a tuturor tarilor, facuta pe baza rezultatelor date de motorul de cautare SCOPUS, ne situeaza pe locul 41. Pe primele locuri se afla SUA, China, Marea Britanie, Japonia, Germania. In Europa de Est ne aflam pe locul 6, dupa Rusia, Polonia, Cehia, Ungaria si Ucraina.

Nu vreau sa intru in amanunte, insa pesimistii vor remarca faptul ca suntem mult sub media Europeana iar optimistii ca stam mai bine decat alte tari comparabile cu a noastra. Aceleasi date pot fi interpretate in diverse moduri...

Ceea ce cred ca este important este sa ne indreptam in directia corecta. Sa pastram ce s-a facut bine, sa reparam din greseli si sa construim institutii puternice, care sa promoveze performanta reala.

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • invitat Interviu Online 24 Jul, 2012 09:55 @Costache Grigorut: Daca ati fi urmarit raspunsurile mele la intrebari, ati fi inteles ca experienta din sistemul de invatamant american mi-a aratat ce se face in tarile cu traditie. Pe de alta parte, intors in tara, am participat alaturi de domnul decan Boskoff la rezolvarea rapida a unui caz de plagiat care implica indirect si numele Universitatii noastre. Faptul ca iau o pozitie publica este dintr-o obligatie morala, prea multi dintre colegii nostri gandesc ca mine insa ezita sa o spuna cu voce tare.
  • invitat Interviu Online 24 Jul, 2012 09:42 @Ion Alexandrescu: Vad ca intrebarile sunt identice cu ale unui "coleg". Nu stiu la ce esecuri va referiti, dinpotriva asa cum am mai spus catre un "coleg" am avut realizari profesionale pe care nu le puteam avea in perioada in care eram decan, din lipsa de timp. Legat de infrangerea categorica, am obtinut 36% din voturi pe cand alti candidati s-au situat in jurul la 5%. Cred ca a fost un rezultat onorabil de care nu mi-e rusine.
  • Costache Grigorut 24 Jul, 2012 09:34 Presupunand prin reducere la absurd ca ati fi castigat alegerile, ce masuri ati fi luat vis a vis de Facultatea de Fizica care are doar 5 studenti in anul 2 si la prezentul concurs de admitere un singur candidat?
  • Costache Grigorut 24 Jul, 2012 09:31 Inteleg ca subiectul interviului este plagiatul. Ce va recomanda drept o autoritate in domeniu? Ati incercat sa combateti aceasta problema pana in prezent sau doar va place sa povestiti?
  • invitat Interviu Online 24 Jul, 2012 09:30 @Stanescu: Neacreditarea Electronicii este un esec pe care mi-l asum partial. Eforturile mele depuse in exterior la Facultatea de profil a Politehnicii din Bucuresti si la MEC au solutionat la vremea respectiva probleme grave si urgente. Aceste eforturi nu au fost dublate de colegii din facultate. Ca dovada, daca in timpul mandatului meu a durat circa trei saptamani sa intocmim un dosar de acreditare, in timpul actualului mandat a durat trei luni.
  • invitat Interviu Online 24 Jul, 2012 09:12 @Marian: 1. Imi reprosez faptul ca nu am reusit sa conving suficient de multi colegi de faptul ca programul pe care-l propuneam este viabil si poate schimba in bine UOC. 2. In mandatul trecut decanii erau alesi si nu numiti in urma unui concurs, de aceea ei raspundeau in special in fata colegilor si mult mai putin in fata rectorului. Ca decan, am luptat pentru interesele facultatii chiar daca au fost situatii in care conducerea Universitatii nu a sprijinit aceste demersuri. Deci poate fi vorba de o lipsa de sustinere pe probleme punctuale din partea conducerii asa cum au fost si cateva masuri necesare dar nepopulare care nu au avut sprijinul unora dintre colegi. Este o dilema pe care fiecare conducator trebuie sa incerce s-o rezolve.
  • ION ALEXANDRESCU 24 Jul, 2012 09:07 1. DOMNULE MIHAI GARTU , la plecarea dumneavoastra din fotoliul de decan,drumul dvs a fost presarat de esecuri.Credeti ca veti recastiga vreodata increderea pierduta a colegilor dvs? 2.Domnule mihai gartu , LA ALEGERILE PENTRU FUNCTIA DE RECTOR AL UOC ,A-TI AVUT PARTE DE O INFRANGERE CATEGORICA,cE CREDETI CA VA FACUT SA PIERDETI INTR-O ASEMENEA MANIERA:LEGATURILE CU FOSTA CONDUCERE,CV-UL DVS SAU ORGANIZAREA CAMPANIEI ELECTORALE? 3.CE PLANURI AVETI DE VIITOR? CREDETI CA VA VETI MAI PUTEA FACE REMARCAT IN UNIVERSITATEA OVIDIUS SAU VETI ALEGE ALTA CALE PENTRU A IESI DINCONUL DE UMBRA IN CARE VA SITUATI MOMENTAN?
  • Stanescu 24 Jul, 2012 08:50 La scurt timp dupa esecul dumneavoastra din campania pentru ocuparea functiei de Rector al Universitatii Ovidius, s-a produs si marele esec al mandatului dumneavoastra de decan: desfiintarea specializarii Electronica. Daca s-ar fi intamplat aceasta inainte de alegeri ati mai fi avut indrazneala sa candidati?
  • Marian 24 Jul, 2012 08:21 As dori sa adresez doua intrebari domnului profesor Mihai Girtu: 1.Aveti sa va reprosati ceva ,de pe vremea cand dumneavoastra faceati parte din echipa care decidea viitorul Universitatii Ovidius? 2.De multe ori,colegii din facultatea pe care o conduceati v-au acuzat de lipsa sustinerii in fata conducerii universitatii.Cum comentati aceste acuzatii?
  • John Doe 23 Jul, 2012 21:34 intrebari pentru profesorul Mihai Girtu Mai sperati in vreun mandat de conducere sau va veti continua activitatea doar profesor? si a doua intrebare-Daca in prezent ati fi factor de decizie,considerati ca ati putea face diferenta?In organizarea raspunsului va rog sa luati in calcul si ultimul dumneavoastra mandat de decan al Facultatii de Fizica-Chimie.