Interviu online cu Tănase Barde, candidatul ARD Constanţa la un mandat de senator în Colegiul 2 s-a terminat Tema a fost ”De ce se impune desfiinţarea instituţiei consiliului judeţean?”

După o absenţă de câţiva ani, Tănase Barde revine în politică. Nu oricum, ci în postura de aspirant la un mandat de parlamentar, în Colegiul 2 Senat. De profesie inginer electronist, democrat liberalul se află din nou în prim planul politicii constănţene pentru că, aşa cum chiar el mărturiseşte, s-a săturat „să trăim permanent în criză". Candidatura sa porneşte din ceea ce el numeşte o „revoltă a bunului simţ" şi se declară decis să schimbe România în care deszăpezirea costă mai mult decât în Ţara lui Moş Crăciun şi în care cetăţenii sunt băgaţi în seamă doar în pragul alegerilor.

Tănase Barde susţine reorganizarea administrativ teritorială a României şi mai ales desfiinţarea instituţiei consiliului judeţean care, din punctul său de vedere, este generatoare de baroni locali. Despre proiectele democrat liberalului candidat la un mandat de senator în Colegiul 2, despre planurile şi convingerile sale aflaţi luni, de la ora 10.00, în direct pe www.ziuaconstanta.ro, în cadrul unui interviu online.

Aşteptăm întrebările dumneavoastră prin intermediul formularului de comentarii de la sfârşitul articolului sau pe adresa interviu@ziuact.ro.

Realizator: Ada CODAU

Nota redacţiei: Pentru a păstra coerenţa şi relevanţa discuţiei, nu vom valida comentariile care nu se referă la temele anunţate, care nu conţin întrebări sau care constau în atacuri la persoană. 

Intrebările redacţiei:

1. Sunteţi unul dintre politicienii care au părăsit, pentru o perioadă, scena politică din Constanţa. Reveniţi acum şi nu oricum, ci în calitate de candidat la un mandat de senator în Colegiul 2. De ce această revenire şi de ce o candidatură pentru un fotoliu în Parlamentul României?

Pentru că vreau să fac politică, iar politica se face în Parlament. Parlamentul este locul în care politica se face într-o ţară. Sunt două lucruri care m-au determinat să revin. Primul e ce s-a intâmplat la Mangalia la alegerile locale, unde eu spun clar că s-au furat alegerile locale. M-am gândit că nu mai putem sta deoparte. Apoi, în vară, doi oameni iresponsabili, anume Ponta şi Antonescu, au fost la un pas de a scoate România din UE. Sunt în politică din 1990. Am fost fugărit de mineri pe străzile Bucureştiului. Am susţinut mereu integrarea României în UE. Astă vară, am văzut cum doi iresponsabili au fost pe punctul de a distruge tot ce s-a făcut în aceşti 20 de ani, anume integrarea României în UE. Asta m-a determinat să revin în politică şi să o fac alături de Traian Băsescu, pe care uneori l-am criticat. În comparaţie cu ei (n.r. - Victor Ponta şi Crin Antonescu), însă, Băsescu nu a avut nicio acţiune care să afeceze interesul naţional al României.

2. Cum vedeţi spectrul politic constănţean? Diferă mult faţă de cel de dinaintea alegerilor generale din 2008? Ce s-a schimbat în bine, ce s-a schimbat în rău?

După părerea mea, spectrul politic constănţean e dezechilibrat. Există un PSD foarte mare şi exagerat de puternic, un PNL care a crescut la alegerile locale şi care, alături de PSD, formează acum grupul USL, şi PDL, un partid măcinat ani de zile de lupte interne şi care încearcă să ajungă la nivelul de dinaintea plecării lui Stelian Duţu din fruntea partidului. Pe de altă parte, singurul partid democratic din judeţ, care contează este PDL, blocul USL fiind o formaţiune politică totalitară, cu lideri care au apucături dictatoriale. Este cunoscut pentru orice cetăţean din judeţul Constanţa că nimic nu se poate realiza în acest judeţ dacă mai înainte nu s-a primit aviz de la Nicuşor Constantinescu sau de la Radu Mazăre. Din păcate, PNL, partid istoric căruia România îi datorează foarte mult, la Constanţa, astăzi, se complace în această situaţie, liderii săi fiind simpli executanţi ai cuplului Constantinescu Mazăre. Prin urmare, dacă dorim să salvăm bruma de democracţie care a rămas în judeţ, dacă dorim să respirăm liniştiţi, nu avem decât o soluţie, anume PDL să devină un partid puternic, care să se opună forţei USL. S-a făcut un prim pas, creându-se ARD, trebuie făcut un al doilea pas la aceste alegeri, în sensul că trebuie să obţinem un scor bun şi bătălia abia de atunci începe.

3. Vă cunoaşteţi adversarii din colegiu? Care este atuul d-voastră în faţa lor?

Pe adversarul meu direct îl cunosc din 1994, pe Nicolae Moga. Despre domnul Moga, ca persoană, am o părere foarte bună. Este un om elegant, cu bun simţ, simpatic, o persoană în preajma căreia te simţi bine. Marea problemă a domnului Nicolae Moga este că e membru USL, că s-a plimbat de mână cu Nicuşor Constantinescu la alegerile locale şi l-a recomandat tutoror cetăţenilor drept cea mai potrivită persoană pentru a fi preşedintele Consiliului Judeţean or, umblând prin colegiu, am constatat că drumurile judeţene sunt la pământ. Drumul dintre Amzacea şi Pecineaga a dispărut. Efectiv nu mai există. Aşa e şi drumul de la Peştera la Ivrinezu Mare. Domnul Moga face parte din formaţiunea politică ce conduce acest judeţ, judeţ în care una dintre cele mai mari probleme o reprezintă lipsa locurilor de muncă. Peste tot pe unde merg, oamenii se plâng că nu au locuri de muncă or lipsa locurilor de muncă este cauzată de lipsa investiţiilor în judeţ. Investiţiile se opresc la Călăraşi, la Ialomiţa. Dacă nu ai deschidere la Nicuşor, nu ai ce căuta în judeţ. Or marii investitori nu vin să se căciulească la uşa preşedintelui Consiliului Judeţean. Judeţul e închis investiţiilor. Atuul meu în faţa domnului Moga este că eu chiar doresc să schimb lucrurile. Nu fac parte dintr-o formaţiune politică ce mă poate împiedica să realizez ceea ce cred eu că se poate realiza pentru cetăţenii colegiului meu. În ceea ce îi priveşte pe Marian Vasiliev şi Radu Comănici, îi cunosc pe amândoi, sunt oameni cu experienţă politică, dar mai ales administrativă, unul a fost primar în Basarabi, celălalt vicepreşedinte al CJC ani de zile. Problema lor este aceeaşi ca şi a domnului Moga: partidele din care fac parte. Nici măcar Vasiliev nu crede că PP-DD va da cei 20.000 de euro promişi, dacă va ajunge la guvernare.

4. Candidaţi într-un colegiu care cuprinde şi localităţi din mediul rural. Cum aţi caracteriza mediul rural constănţean în secolul XXI, la opt ani după ce conducerea Consiliului Judeţean Constanţa a fost preluată de social democratul Nicuşor Constantinescu?

Din păcate, în marea majoritate a localităţilor din colegiul în care candidez, timp de 20 de ani nu s-a întâmplat nimic. Ele arată la fel ca acum 20 de ani. Sunt însă şi localităţi unde s-a mai făcut ceva. S-a făcut o şcoală. S-a renovat biserica. S-au reabilitat nişte drumuri. Trebuie să recunosc asta. Dar e total insuficient. Faptul că s-au făcut anumite lucruri dovedeşte că Nicuşor Constantinescu şi-a luat în serios rolul de preşedinte al Consiliului Judeţean, ar dori să facă treabă. Ceea ce nu înţelege el e că atitudinea asta de dictator blochează dezvoltarea judeţului. Judeţul singur nu se poate dezvolta, oricât ar vrea el să împartă banii, să îi intindă, nu are de unde. Dacă nu deschide judeţul, dacă nu schimbă atitudinea, să atragă investitori, dacă nu deschide dialogul cu cetăţenii şi partidele politice o să împartă sărăcia. Atitudinea lui blochează dezvoltarea judeţului.

5. Aţi vorbit, atât în perioada de pre-campanie, cât şi după debutul oficial al campaniei electorale, despre faptul că “primarii sunt oprimaţi, inclusiv cei de la PSD”, în relaţia dintre primării şi Consiliul Judeţean Constanţa. Care credeţi că este cauza acestui aspect? Este firesc să vorbim despre aşa ceva în 2012?

Cred că am răspuns, involuntar, anticipat la această întrebare. Pentru orice chestie primarii se simt obligaţi să sune la judeţ să întrebe: e voie, nu e voie?!?

6. Sunteţi un susţinător fervent al desfiinţării instituţiei consiliului judeţean, considerând că aceasta este “generatoare de baroni locali”. Putem vorbi despre astfel de baroni în judeţul Constanţa?

Da. Ea generează baroni locali în toată ţara. Constanţa nu face excepţie. Din contră. Constanţa poate fi dată exemplu, drept esenţa acestui fenomen.

7. Desfiinţarea consiliilor judeţene ar putea fi considerată un pas în proiectul descentralizării. Ce ar urma?

Eu cred că este necesară descentralizarea, iar acest pas (n.r. - desfiinţarea instituţiei consiliului judeţean) e necesar în procesul descentralizării. Nu putem vorbi despre descentralizare atâta timp cât există o instituţie care decide cine primeşte bani şi câţi bani primeşte. Trebuie să existe criterii clare în baza cărora să se facă repartizarea de bani către primării, fără criterii politice, prin consiliul judeţean, care ar trebui, după părerea mea, să fie desfiinţat, iar aceste criterii trebuie să ţină seama de numărul de locuitori, de gradul de dezvoltare a localităţii şi, evident, de nevoile localităţii.

8. Încurajaţi idea reorganizării administrativ-teritoriale a României?

Susţin reorganizarea administrativ teritorială a României pe regiuni. Acest lucru, spun clar, se va realiza mai devreme sau mai târziu pentru că este o cerinţă a UE. România nu va putea face excepţie, se doreşte dezvoltarea pe regiuni în cadrul Uniunii. Consider, însă, că acest lucru trebuie făcut fără a desfiinţa judeţul. Putem păstra, la nivelul judeţului, instituţia prefectului, deconcentratele, dar desfiinţând, aşa cum spuneam, consiliile judeţene şi înfiinţând un parlament regional care să aibă un rol în dezvoltarea regiunilor.

9. Aţi declarat la un moment dat că marea problemă a României o reprezintă modul în care se fac achiziţiile publice şi, în această ordine de idei, aţi afirmat că Legea achiziţiilor publice trebuie să fie modificată. Cum vedeţi aceste modificări legislative? Ce s-ar schimba?

Eu am spus încă de când s-au anunţat tăierea salariilor şi impozitarea pensiilor că nu asta trebuia făcut şi că banii necesari funcţionării statului român s-ar fi putut recupera dacă s-ar fi furat de la achiziţii publice cu 30, 40% mai puţin. Dacă s-ar fi redus achiziţiile publice cu 20% nu mai era nevoie să se mărească TVA-ul. Prin urmare, pentru a nu mai ajunge în situaţia nedorită de a mai tăia din buzunarul cetăţeanului, cred că e necesar să se ia măsuri rapide pentru a stopa furtul prin metoda achiziţiilor publice. Una din şmecheriile des întâlnite în sistemul de achiziţii publice este spargerea unei lucrări, a unui proiect de achiziţii în mai multe proiecte sub 15.000 de euro, în aşa fel încât să poată fi acordate prin încredinţare directă. Pentru că legea spune că dacă achiziţia se face cu o sumă mai mică de 15.000 euro, trebuie acordată prin încredinţare directă. Şmecheria trebuie să înceteze prin intermediul unei modificări legislative.

10. Oraşul Cernavodă este un punct strategic de o importanţă majoră în judeţul Constanţa şi în Colegiul 2, în care d-voastră candidaţi pentru un mandat de senator. Cum vedeţi finalizarea reactoarelor 3 şi 4 ale Centralei Nucleare Cernavodă în condiţiile în care premierul Victor Ponta a declarat recent că este posibil ca Guvernul să cedeze acţiunile majoritare la grupurile 3 şi 4 investitorului care asigură finanţarea? Ce aţi face d-voastră, în calitate de parlamentar, pentru ca proiectul construirii celor două reactoare să se concretizeze?

Noi susţinem finalizarea reactoarelor 3 şi 4. Este într-adevăr o problemă esenţială pentru locuitorii din Cernavodă şi în acest sens subliniez că echipa ARD are experienţă în acest domeniu. Colegul meu, candidat pe Colegiul 3 Camera Deputaţilor, Tudor Şerban fiind unul dintre cei care au purtat negocieri cu investitori din Coreea de Sud şi China pentru finalizarea acestor reactoare. A reuşit să îi aducă în România pentru a negocia condiţiile în care se vor face aceste investiţii, dar tocmai atunci a căzut Guvernul Ungureanu şi oamenii nu au mai avut cu cine discuta, iar în momentul în care Ponta a ajuns în fruntea Guvernului, în loc să se ocupe de dezvoltarea economică a României în general şi de finalizarea acestor reactoare în particular, a fost interesat de suspendarea preşedintelui Băsescu, a speriat toţi investitorii, inclusiv pe cei din China şi Coreea de Sud, care veniseră să discute despre reactoarele 3 şi 4. Astăzi susţine că e dispus să negocieze cu cei care doresc să finalizeze lucrările şi le ofere chiar 75% din acţiuni. Suntem alături de oricine încearcă să realizeze acest lucru, deosebirea dintre noi şi domnul Ponta este că noi agreăm ideea de a oferi investitorului 75% din cota de participare la pierderi şi profit, dar dorim să păstrăm 51% din managementul tehnic al acelor unităţi, astfel încât cetăţenii din Cernavodă, dar şi din judeţ să se simtă în siguranţă.

11. Despre actualul sistem de irigaţii din România se spune că este cu mult sub cel de dinainte de 1989. A fost lăsat să se degradeze, a fost distrus şi, uneori, chiar secat de hoţi. Ce loc ocupă sistemul de irigaţii din judeţul Constanţa în agenda d-voastră? Este prioritară refacerea acestuia?

Da! Este o prioritate, e absolut necesar să refacem sistemul de irigaţii, nu doar din Constanţa, din întrega Românie. Motoarele României nu vor reporni dacă nu punem la punct agricultura. E unul din punctele forte ale României, extrem de prost exploatat. Suntem pe punctul de a intra din nou în recesiune, pentru că anul ăsta a fost secetă. Agricultura e din nou la pământ. Anul trecut, pentru că a fost un an foarte bun din punct de vedere agricol, economia o luase în sus. Deci iată ce înseamnă să nu ai un sistem de irigaţii foarte bun. Afectează întreaga economie. Iar noi putem reface sistemul de irigaţii folosind bani europeni. Trebuie să vrem şi să avem forţa să nu ne blocăm în interese mărunte cu privire la cine să efectueze aceste lucrurări şi cine să beneficieze de acei bani. Şi pentru că vorbim de sistemul de irigaţii, doresc să subliniez ideea lui Tudor Şerban, colegul meu, şi anume: dorim ca în România cei care vor să investească în domeniul eolienelor, o parte din energia creată să o cedeze pompelor necesare sistemului de irigaţii, la un preţ negociat, accesibil pentru toţi investitorii din agricultură. Cred că se poate face acest lucru şi ne vom implica să îl realizăm.

12. Oraşul Muftalar se află în Colegiul 2. Este una dintre localităţile apropiate de municipiul Constanţa şi care are şansele unei dezvoltări durabile. De ce credeţi că are nevoie pentru a evolua?

La fel ca şi Ovidiu, oraşul Murfatlar are nevoie de deschidere, de investitori. Acolo se pot dezvolta foarte bine parcuri industriale, şi în Murfarlar, şi în Ovidiu, se pot crea facilităţi pentru a atrage investitori în domeniul agro-alimentar, mă refer la fabrici de conserve, de sucuri, dar lucrurile astea nu se pot face dacă cei care sunt în fruntea acestor oraşe şi în fruntea judeţului Constanţa nu vor crea climatul necesar atragerii acestor investitori. Or, după cum am văzut atitudinea primarului din Murfatlar, s-ar putea ca lucrul acesta să nu se întâmple, dacă printre parlamentarii aleşi nu vor fi şi unii care să îi bată la uşă să-i spună ce faci, domnule?, a venit investitorul, dar a plecat pentru că cineva i-a pus condiţii inaccceptabile. Şi spun asta deoarece am observat că imediat după instalare a închis accesul cetăţeanului în primărie punând în funcţiune un sistem de acces pe bază de cartelă electronică. Asta după ce, în campania electorală, promisese că primăria va fi la dispoziţia cetăţeanului. Acum, deoarece suntem în campanie pentru parlamentare, ştiind că noi vom ataca această problemă, a desfiinţat acest sistem. Concluzia?!? Pentru ca lucrurile să meargă bine acolo trebuie ca noi, cei din ARD, să avem autoritatea să îi atragem atenţia primarului atunci când îşi încalcă promisiunile făcute. Or pentru asta e nevoie ca oamenii să ne voteze, să ajungem în Parlament.

13. Ce părere aveţi despre sudul litoralului românesc? Cum se caracterizează acesta la momentul actual? S-a tot vorbit, în ultimii ani, despre o decandenţă, despre o ruinare a sudului litoralului.

Sudul litoralului românesc a fost părăsit de autorităţi timp de 20 de ani. Nimeni nu a făcut nimic pentru sudul litoralului. Sunt staţiuni cu un potenţial extraordinar, sunt staţiuni care au fost proiectate şi gândite de către specialişti în domeniu şi care azi arată de parcă ar fi fost construite acum 100 de ani. Deşi există multă verdeaţă, multă vegetaţie, există hoteluri multe în care s-a investit, deşi există toate acestea, din cauza degradării infrastructurii, ele devin în fiecare an mai neatractive pentru turişti. Şi asta din cauza nepăsării autorităţilor locale, dar mai ales a celor centrale, a guvernelor de până acum. Toţi care au fost miniştri la Turism sunt nesimţiţi, oameni fără ruşine. Altfel, nu văd cum ar fi putut să treacă pe lângă pancartele pe care scrie „staţiune de interes naţional” şi să nu facă nimic. Dacă aveau bun simţ, dădeau jos pancartele alea. Această infrastructură se poate reface, sunt bani europeni care ne stau la dispoziţie pentru aşa ceva, trebuie doar să vrem. Refacerea acestei infrastructuri e prima condiţie în refacerea sudului litoralului. Apoi urmează preţul utilităţilor. Toată lumea compară preţurile de la bulgari cu cele de pe litoralul românesc, dar nimeni nu spune că atât cele la apă, cât şi preţurile la energia electrică în Bulgaria sunt de două, chiar de trei ori mai mici. Fără o implicare la nivel guvernamental, lucrurile astea nu se pot rezolva.