Interviul on line cu Muftiul Cultului Musulman din România, Iusuf Muurat s-a terminat Tema a fost “Pentru prima dată în România se va demola un imobil construit abuziv?”

Muftiatul Cultului Musulman din România este pe cale să facă istorie în patria ghiaurilor. Tribunalului Constanţa, secţia Contencios administrativ privitoare a dat câştig de cauză Muftiatiului în cazul construcţiei proprietatea SC Cin Cin SRL, începută în august 2008, aflată la doar 1,20 m distanţă de monumentul istoric înscris în lista de patrimoniu naţional, geamia Hunkiar. Ridicarea clădirii care a luat faţa unui monument istoric nu a putut să fie posibilă fără concursul nemijlocit al autorităţilor implicate - Primăria Constanţa şi Direcţia de Cultură şi Patrimoniu a judeţului Constanţa. Cârdăşia PSD-PNL împănată cu intervenţii din partea beneficiarului clădirii este pe cale să se termine cu o decizie care îl va obliga pe acesta din urmă în cazul în care va pierde şi la recurs la demolarea construcţiei în valoare de peste un milion de euro. Despre cazul geamiei Hunchiar, încrengături de interese, politicr şi financiare vorbeşte Muftiul Cultului Musulman din România, Iusuf Muurat în direct, joi de la ora 10.00 la interviu online prin intermediul chat-ului direct pe site-ul: //www.ziuaconstanta.ro.

Aşteptăm întrebările dumneavoastră prin formularul de comentarii de la sfârşitul articolului sau la adresa interviu@ziuact.ro.

Nota redacţiei: Pentru a păstra coerenţa şi relevanţa discuţiei, nu vom valida comentariile care nu se referă la temele anunţate, care nu conţin întrebări sau care constau în atacuri la persoană.

Întrebările redacţiei

1. La doi ani de la obţinerea autorizaţiilor de ridicare a unei clădiri aparţinând SC Cin Cin SRL la distanţa de 1,20 m de geamia Hunkiar, Tribunalul Constanţa a dispus anularea celor două acte pe motiv că acestea ar fi nelegale. V-aţi aşteptat la o decizie pozitivă din partea justiţiei constănţene? Aţi intenţionat vreun moment să solicitaţi strămutarea procesului?

IM:Sincer sa fiu am intentionat stramutarea procesului. Chiar am facut o solicitare, se poate verifica, nu s-a aprobat pentru ca si primaria a fost de partea Muftiatuluisi asa cum am declarat de la inceput am avut incredere in justitia din Romania si in continuare imi pastrez aceasta incredere pentru ca pana la urma adevarul va iesi la iveala.

2. Geamia Hunkiar se înscrie pe lista patrimoniului fiind inclusă într-o arie de protecţie naţională. În aceste condiţii autorizaţiile ar fi trebuit să fie date de Consiliul Judeţean Constanţa şi nu de Primărie, aşa cum s-a întâmplat. Aveţi cunoştinţă cum s-a ajuns la ingerinţa municipalităţii locale în acest caz?

IM: Sincer e raspunderea primariei. De aceea am si atacat in instanta, este semnat personal de domnul primar, asa am inteles dar orice persoana care a semnat si daca si Curtea de Apel va decide ca autorizatiile sunt nelegale , va raspunde in fata legii.

3. Direcţia de Culte din Constanţa a modificat avizul 99/2008 şi a schimbat distanţa de trei metri dintre moschee şi construcţie, distanţa recomandată de minister, la 1,21 metri". I-aţi cerut vreodată explicaţii despre acest aspect directorului Direcţiei de Culte, Virgil Lungu? Aţi depus plângeri penale pentru abuz în serviciu?

IM: la intrevederile din acea perioada, sub indrumarea prefectului Culetu, i-am cerut explicatii domnului Lungu de ce nu a respectat avizul si explicatiile dumnealui nu au fost conform legislatiei iar intrebarea pe care am adresat-o dumnealui a fost : sa-mi explice si mie la cat se limiteaza aria de protectie a monumentului.Atat cei de la minister cat si cei de la directiei nu au putut sa-mi dea raspuns. Noi nu am depus plangeri penale, nu le-am depus impotriva persoanelor ci impotriva institutiilor. 

4. Prefectul Judeţului Constanţa de atunci, Dănuţ Culeţu, a atacat în contencios administrativ autorizaţiile de construire a imobilului problematic, la sfârşitul anului 2008, ridicarea construcţiei a continuat fără a se ţine cont de baza legală. Cum a fost posibil aşa ceva, din informaţiile pe care le aveţi ce i-au „motivat" pe proprietarii să continue lucrările? Aveau vreo înţelegere deasupra legii?

IM:Prefectul Culetu a intermediat discutii la acea vreme si cu familia Moceanu si cu directia si cu ITC, dar dupa parerea mea nu ar fi trebuit sa atace in contencios la finalul mandatului, ci imediat dupa primele discutii.Si faptul ca s-au continuat lucrarile, ITC are deja procese verbale prin care toata responsabilitatea si-o asuma constructorul. Dupa parerea acele procese verbale nu au nicio valoare.Actualul sef al ITC astepta o rezolutie a Curtii de Apel pentru a avea un pucnt de vedere oficial.

5. În linii mari, explicaţi cititorilor noştri întreaga procedură legată de procesul prin care s-a cerut anularea autorizaţiilor de construire pentru clădirea de lângă geamie...

IM:De cand s-a inceput constructia, din august 2008 am atacat in instanta atat anularea autorizatiilor si suspendarea lucrarilor. Suspendarea s-a obtinut mai repede dar din pacate lucrarile au continuat si au fost finalizate in proportie de 95%. Anularea s-a obtinut abia luna trecuta, chiar daca am sperat ca se va termina mai repede. 

6. Ceea ce este mai grav, este faptul că s-a emis o autorizaţie care vizează proprietatea exclusivă a cultului, autorizaţiile s-au dat pentru o construcţie aflată într-o zonă în care asupra suprafeţei de teren a fost consfinţit un drept al Muftiatului, printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă încă din anul 1996.Cum va explicaţi acest lucru?

IM:In primul rand in aria de constructie e o suprafata de 64 mp proprietatea Cultului Musulman. Ceea ce am observat eu, din demersurile facvute, acea suprafata trebuie sa ne fie redata de primarie. 

7. La momentul în care au început problemele legate de această construcţie, Sorin Mocianu, proprietarul SC Cin Cin SRL, susţinea că el a obţinut terenul în urma unei licitaţii organizate în 2007. Care este realitatea?

IM:Cand in 200, primaria a facut licitatia, trebuia sa cheme si proprietarul terenului la licitatie.Nu ni s-a transmis nici oficia, nici verbal despre aceasta constructie. Familia Moceanu era chiriasul nostru, detinea un garaj in curtea Moscheei.

8. . Legislaţia europeană de protecţie a monumentelor istorice prevede şi punerea în valoare Geamiei Hunchiar. Acest lucru nu s-a putut realiza deocamdată, mai ales că trei laturi ale geamiei sunt acoperite de această construcţie. Care va fi viitorul geamiei?

IM:Noi speram ca aceea cladire sa fie daramata si Geamia sa aiba vizibilitate prin toate unghiurile. La ora actuala am un proiect prin care cateva monumente ale cultului musulman sa fie incluse pe site-ul Ministerului Dezvoltarii si Turismuluisi aceste obiective sa fie promovate ca obiective turistice. Oricum dupa terminarea procesului, Geamia va intra in reabilitare cu fonduri din partea statului turc.

9. Pentru reabilitarea clădirii, care prezintă fisuri ce s-au mărit în urma ridicării construcţiei învecinate, aţi declarat că Muftiatul o să cheltuiască aproximativ 230.000 euro. Investiţia a fost însă amânată. Care au fost motivele? De unde provin aceşti bani?

IM:Proiectul in sine costat 66000 de euro iar banii provin de la statul turc, asa cum spuneam. 

10. Apropo de bani, în cazul Hunchiar au fost voci care v-au acuzat că aţi fost la un pas să negociaţi cu reprezentanţii srl-ului? S-a încercat cumpărarea tăcerii Muftiatului în această speţă?

IM:Voci sunt. Nu putem sa inchidem gura oamenilor. De aceea am si spus daca au dovezi sa le face publice. Eu ca persoana am o cariera de viitor si nu este specific caracterului meu sa intru intr-un astfel de joc. S-a incercat si se incearca de catre familia Mocianu sa se discute cu mine sau cu Institutia Muftiatului prin intermediari, dar nu o sa reuseasca pentru ca asa cum am spus sunt o persoana corecta. Au vrut sa ne ofere un teren in zona Palazu Mare si o suma de bani foarte importanta  -100000 de euro dar am refuzat. Dar eu am un principiu, sarac si cu curat, pentru ca tentatia a fost din partea multora si a unor ONG-uri inca de la inceputul mandatului.Din discutiile avute cu avocatul nostru pentru fam Moceanu, caile de atac se termina la Curtea de Apel insa pentru Muftiat putem sa continuam la Inalta Curtea, dar speram ca nu va trebui sa ajungem pana acolo.Ne mentinem solicitarea ca sentinta sa conduca la daramarea hotelului. 

11. Încă din timpul primului mandat de Muftiu v-aţi confruntat cu o serie de detractori. S-a spus că la 28 de ani aţi fost impus de "băieţii cu ochi albaştri din mai multe ţări, că aţi stat în umbra fostului Muftiu pe care l-aţi trădat când aţi avut ocazia.... Cum le răspundeţi acestor oameni?

IM:In primul tradare nu este un cuvant specific vocabularului meu. Fostul Muftiu, Sanghirai m-aangajat in functia de consilier in luna septembrie a anului 2001, am colaborat cu dumnealui si la un moment dat am avut idei diferite. Si ideile si o spun pentru prima data in presa a fost legata de dezvoltarea fundatiilor care aveau o colaborare cu muftiatul, desfasurau activitati religioase cu avizul Muftiatului. Li se dadeau unda verde ca foarte multe activitati. Eu i-am transmis domnului Muftiu ca activitatile desfasurate de aceste fundatii vor afecta negativ comunitatea musulmana din Dobrogea si-i vor duce pe musulmani intr-o dezbinare. Iar dumnealui spunea ca ii invata pe tinerii nostri religia. Eu i-am explicat ca intentia lor era sa implementeze in randul tinerilor ideile lor contrare cu modelul islamic din Dobrogea. De exemplu, ei ii chemau pe tineri, chiar tineau cursuri in sediul Muftiatului-  fundatia MNUZAMATU DAWA ALISLAMIE  - ii invatau limba araba si religie. Un tanar student care s-a dus la eisa invete limba araba, acolo i s-a spus ca nu are cum sa invete araba daca nu cunoasti religia, pentru ca voi cunoasteti religia gresita. Noi nu va invatam lb araba ci religie, i s-a raspuns. Din pacate acea fundatie fiinta cu avizul Muftiatului dupa care a fost inchisa. Ii invatau practica radicala a islamului.Dupace am avute aceste neintelegeri, eram inscris la doctorat si am dorit sa opresc extinderea fundatiilor si sa promovez valorile culturale religioase adevarate. Acestea au fost faptele care m-au determinat sa candidez la varsta de 28 de ani ca Muftiu. Faptele ca am o colaborare buna cu ambasadele  - Turca, SUA, Engleza, Arabiei- Saudite nu inseamna ca am impus. Nu sunt si nu am fost omul niciunui serviciu. Marturisesc ca uras serviciile. Va dau un exemplu: Aveam doi ani si se controlau familiile turco-tatare la bunurile detinute, era iarna, a venit la noi, m-a controlat pe mine , m-a dezbracat si m-a scos afara in frig ca sa ma chinuie pe mine si pe parinti. Este daca vreti si un testament al tatalui meu, care mi-a spus de cand am fost ales Muftiu ca nu este de acord sa am vreun contact cu vreun serviciu.Sunt multe comentarii pe internet vizavi de acest subiect, sunt lucruri nereale, nu am angajat niciun ofiter de la servicii la Muftiat, sunt niste aberatii. Aceea persoana era angajata Jandarmeriei care se ocupa de ordine si paza in acel moment. Sunt un cetatean roman care imi apar obieciurile si traditiile.

12. S-a spus de asemenea că în ultima campania prezidenţială v-aţi transformat în agentul electoral al lui Traian Băsescu în timp ce comunitatea musulmană a beneficiat de sprijinul puterii locale reprezentată de PSD. Cum comentaţi?

IM:Nu stiu ce sprijin a avut comunitatea din partea PSD, la aceasta intrebare pot raspunde deputatii. Deocamdata comunitatea s-a descurcat singura, faptul ca s-a dat un loc de cimitir nu inseamna sprijin. Vizavi de presedinte, relatiile sunt institutionale, nu m+am intalnit in secret cu dumnealui si nici personal. L-am invitat la actiuni in calitate de presedinte al Romaniei.

13. Comunitatea musulmană are pentru prima dată un reprezentant la nivel de administraţie. Este vorba de suprefectul Aidan Curt-Mola. Aţi contribuit la această nominalizare, ştiut fiind faptul că au fost mai multe nominalizări şi o dispută internă în cele două Uniuni pentru desemnarea subprefectului?

IM:La intrebarea aceasta ar fi bine sa raspunda deputatul Amet Aledin care a obtinut acest post. Cu mine nu s-a discutat nicio propunere, doar mi s-a transmis ca s-a obtinut pentru Constanta acest post de subprefect.

14. Cum colaboraţi cu cele două Uniuni - UDTR şi UDTTMR şi cu cei doi parlamentari? Sunteţi de acord cu propunerea unor parlamentari ca şi deputaţii minorităţilor să fie desemnaţi prin vot uninominal?

IM: Cunosc situatia. Eu am o colaborare foarte bune cu conducerile Uniunilor si cu deputatii si realizarile care se vad in comunitate se datoreaza acestei colaborari in triunghi. Nu sunt de acord cu impunerea votului uninominal pentru minoritati pentru ca Romania este singura tara din UE care are reprezentanti in Parlament din partea minoritatilor si cred ca trebuie sa pastreze acest atu fata de celelalte tari. 

15. Care este rolul minorităţilor naţionale în România anului 2010 - politic, social şi cultural?

IM:Dupa parerea mea, monoritatile se bucura de drepturile conferite de statul roman si este rolul fiecarei etnii sa contribuie la dezvoltarea economica a Romaniei mai ales in aceasta perioada.

16. Haideţi să discutăm puţin şi despre modelul islamic în spaţiul românesc , european şi despre relaţiile Muftiatului şi ONG-urile cu o activitate extremistă?

IM:Muftiatul nu a avut probleme cu aceste ONG-uri. Stiu ca multe dintre ele isi atrag fonduri pentru activititatile pe care le desfasoara pentru comunitatii si de fapt aceste activitati nu se desfasoara in mod corect. 

17. În primul mandat în calitate de Muftiu aţi început să faceţi trecerea de la vechea la noua generaţie de imani. Cum a fost primită această primenire în rândul comunităţii, dar a clerului? Câţi imani au fost sancţionaţi pentru abateri şi în ce au constat sancţiunile?

IM:In primul rand noua generatie de imami trebuie sa-i respecte pe vechii imami si dupa parerea mea, tinerii imami ar trebui sa discute cu cei care au slujit comunitatea in perioada delicata a comunismului pentru ca am multe de invatat. In 2005 cand am fost ales s-a spus ca o sa-i pensionez pe toti imamii existenti. Nu am facut acest lucru, vreau sa afirm ca imamii batrani sunt mult mai nationalisti decat cei tineri, influentati de unele fundatii. Au fost si imami sanctionati, cu unii suntem in proces, altele le-am castigat, li s-a desfacut contractul de munca. Ceea ce am incercat sa impun in randul imamilor a fost disciplina la locul de munca si respect pentru comunitate si vreau sa dau un exemplu: daca nu ar exista enoriasi nu ar exista imami si daca nu ar exista imami, nu ar mai exista Muftiul. Sustin orice imam care se devoteaza in sensul real al cuvantului comunitatii si tarii, iar cei care sustin ca eu sunt omul statului, care sustin ideile nationaliste vor avea foarte multe probleme, pentru ca noi am trait aici respectand legsislatia tarii si poporul roman.