Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
19:41 12 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Interviul online cu asist. univ. drd. Enache Tuşa de la Facultatea de Istoria şi Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Ovidius, Constanţa s-a terminat Tema a fost - „De ce unii aromâni nu vor să fie români"

ro

25 Oct, 2011 22:10 7535 Marime text
IMG_5114_1.jpgO falsă dispută, promovată de interese meschine sau un drept susţinut de istorie? Organizaţiile neo-aromâniste susţin că aromânii nu sunt parte a poporului român şi cer recunoaşterea lor ca minoritate naţională în România. Fondurile pe care minorităţile naţionale le primesc de la stat şi reprezentarea de drept în Parlamentul României sunt mize importante pentru reprezentanţii neo-aromânilor. „Pretenţia lor de a se declara minoritate naţională în România ne-ar transforma într-un popor migrator, fără o Ţară-Mamă", susţine Ion Caramitru, preşedintele Societăţii de Cultură Macedo-Română.

IMG_5119_2.jpgVă invităm vineri, 28 octombrie de la ora 10.00 la Interviu Online, în direct pe: www.ziuadeconstanta.ro pentru o discuţie legată problema delicată a demersurilor de recunoaştere a aromânilor ca minoritate românească în ţările balcanice împreună cu Enache Tuşa, cu asist. univ. drd. la Facultatea de Istoria şi Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Ovidius, Constanţa.

Realizator: Lavinia Siclitaru

Aşteptăm întrebările dumneavoastră prin formularul de comentarii de la sfârşitul articolului sau la adresa interviu@ziuact.ro.

Nota redacţiei: Pentru a păstra coerenţa şi relevanţa discuţiei, nu vom valida comentariile care nu se referă la temele anunţate, care nu conţin întrebări sau care constau în atacuri la persoană.

Intrebari redactie:

1. Începând cu anul 2009, polemica în jurul chestiunii etnie / non-etnie din sânul comunităţii aromâne a devenit tot mai vizibilă în spaţiul public. În cei douăzeci de ani de după căderea regimului comunist, în cadrul comunităţii aromâne din România au avut loc procese de revendicare, a acestei identităţi. Cum comentaţi acest aspect ca aromân precum şi în calitatea dvs de profesor de ştiinţe politice?

E.T.:  Aceasta polemica este impusa de cel putin doua grupuri la nivel public. Lucrurile nu sunt asa de simple pe cat par la prima vedere, dat fiind faptul ca exista grupuri foarte importante ale populatiei aromanesti care sunt de o parte si de cealalta a baricadei, Va amintesc de Caramitru vs. reprezentantii Comunitatii Aromane din Romania. Fiecare dintre aceste voci, justifica cu totul alteceva. Este foarte greu sa dai dreptate uneia sau altuia dintre grupuri pentru faptul ca nu este consultata masa aromanilor in integralitatea ei. Cat priveste statutul de identitate, exista anumite particularitati ale culturii si traditiilor armanesti care se disting in arealul traditiilor culturii romane. 

2. În aceste condiţii cum trebuie înţeleasă Recomandarea 1333/1997 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei în ceea ce-i priveşte pe aromâni, venită să semnaleze şi să denunţe politicile puternice de asimilare şi aculturaţie a aromânilor practicate în statele balcanice unde aromânii sunt autohtoni, dar şi în România unde aromânii au venit între 1925 şi 1938 ca şi colonişti.

E.T.: Adunarea  Parlamentara a Consiliului Europei recomanda statelor care nu respecta drepturile minimale ale populatiei armanesti din statele Balcanice sa le respecte aceste drepturi. In  Romania nu se pune problema incalcarii drepturilor minimale pentru ca inca din 1925 cand au inceput sa emigreze in Romania, aromanilor nu li s-a interzis sa-si pastreze traditiile, limba, sa se manifeste conform propriilor interese, au fost promovati in functii cheie, au putut urma scoli si au ajuns oameni de mare valoare in cadrul statului roman.

Problema culturatiei si a asimilarii este una foarte grava in statele balcanice precum Grecia, Bulgaria, Serbia si Albania. Singurul stat care recunoaste constitutional comunitatea aromana este Macedonia. Cred ca aceasta recomandare este imperativa pentru aceste state.

3. Să vorbim şi din punct de vedere istoric despre aromâni. Ce sunt ei, când au venit şi cum decis să rămână? Se cosiderau de fapt eleni, ei fiind, de fapt aromâni stabiliţi în România?

E.T: Daca am vorbi din punct de vedere istorie despre aromani ne-ar trebui o adevarata dezbatere filozofica, lingvistica si identitara. Nu epuizam acest aspect intr-o dezbatere televizate, conferinta sau tratat. Exista teorii si de o parte si de cealalta a baricadei care “teoretic” stau in picioare.

4. Cum aţi decripta politica statului român de a rezolva chestiunea aromânească prin Departamentul pentru Relaţii cu Românii de Pretutindeni, Ministerul Culturii etc. - politică cu care se identifică o parte a aromânilor, iar pe de altă parte la politica dusă de o parte a aromânilor care se concentrează în jurul obţinerii de drepturi minoritare în România?

E.T.: Statul roman a facut foarte multe actiuni , a finantat si a ajutat comunitatile de aromani incepand cu 1920. Dupa tratatul de pace de la Versailles, cand s-a incheiat si un tratat al minoritatilor, statul roman a respectat in cea mai parte drepturile gruprurile de romani care au emigrat in Dobrogea de Sud. Dupa 1990, prin Departamentul Romanilor de Pretitutindeni, s-au facut actiuni de incurajare si conservare si pentru a ajuta aceste grupuri. Este adevarat nu intotdeauna a fost posibila finantarea unor actiuni, dar cert este ca initiative favorabile in acest sens au fost si sunt in continuare.

5. La nivel politic, avem de-a face cu o diviziune două părţi a unui concept: etnie / non-etnie... pe care o vedeţi rezonabilă în acest moment?

E.T.: Etnia si non-etnia sunt concepte care tin de spatiul antropologiei si entonologiei, stiinte foarte complexe pe care majoritatea aromanilor nu le inteleg, neavand studii in acest sens. Nici nu putem spune ca romanii sunt identici cu aromanii dat fiind faptul ca exista diferente la nivelul perceptiei si a traditiilor. Exista diferente clar pentru ca si romanii si aromanii “natural” o diferenta. Lucrurile sunt de asemnea la fel de complexe si nu-l putem epuiza in cateva cuvinte. Fiecare este ce doreste sa fie si acest aspect depinde de ce simte fiecare. Unii se simt armani si creaza diferente cu romanii, altii se simt romani , incercand cumva sa se identifice exclusiv ca romani, nefacand distinctia sau precizarea ca au originea romana.

6. În noiembrie 2009, a avut loc Congresul Aromânilor sub sloganul - „Aromânii în Uniunea Europeană, prezent şi perspective". Atunci reprezentanţii organizaţiilor aromâne din Balcani s-au întrunit pentru a decide asupra problematicii destinului aromânilor în contextul actual. Participanţii la eveniment, au adoptat o rezoluţie, prin care se arată îngrijoraţi faţă de dezinteresul statelor de origine a aromânilor faţă de drepturile culturale şi etnice ale acestei comunităţi. Ca reprezentant al aromânilor simţiti dezinteresul statului român în această chestiune?

E.T: In 2009 cateva mii de aromani din toate statele Balcanice s-au adunat intr-un oras din Albania, Voskopoje (Moskopole), vechi centru reprezentantiv, aromanesc. Acolo au participat aromani din Romania care s-au solidarizat cu ceilalti aromani din statele balcanice, adoptand o rezolutie prin care se cerea in mod ultimativ organismelor europene respectarea drepturilor si acordarea statului de etnie acestor comunitati.

7. Simţiţi că în acest moment există şi interese obscure din partea unor reprezentaţi ai aromânilor care forţează o legitimare pentru a obţine alte tipuri de avantaje din partea statului? Asta apropo de proliferarea la scară internaţională şi internă a unor entităţi cu falsă legitimare şi care se prezintă ca apărători ai aromânismului?

E.T.: Nu pot spune ca statul roman este total dezinteresat de aceasta chestiune, insa aici ar trebui sa analizam conditiile politice si sociale pe care statul roman le-a oferit aromanilor si sa comparam aceaste conditii cu cele aromanilor din celelalte state balcanice amintite.
Cat priveste interesele obscure nu sunt in masura sa ma pronunt. Nu cunosc foatre bine in interior interesul reprezentantilor amintiti. Cred ca este sau imi place sa cred ca este doar intentia intensificarii actiunilor menite sa conserve traditiile si limba, sa-i incadreze pe aromani in spatiul modernitatii politice, integrandu-i ca diversitate in cultura romana si nu sa-i plaseze intr-o enclava.

8. Sunt aromânii un popor diferit de cel român? Când şi de ce s-a produs această „redesteptarea a aromânilor"?

E.T.: Repet, diferente exista pentru ca la orice discutie natural se aduce vorba de noi si voi. Insa, redesteptare a aromanilor nu cred ca trebuie calificata in acest mod pentru ca a existat in cadrul statului roman, permanent, manifestari care sa aduca in categorie existenta acestei diversitati.

9. Totuşi, în cadrul unei întâlniri desfăşurate anul trecut în Albania, s-a adoptat o rezoluţie prin care aromânii sunt declaraţi popor regional, cerându-i-se comunităţii europene şi statelor în care locuiesc aromânii să fie recunoscut ca atare. Cum comentaţi? Ce vrea să însemne acesta sintagma de „popor regional"? Este o rezoluţie exagerată?

E.T.: Conceptul de popor regional trebuie definit intr-un sistem filozofic si ca dimensiune politica. Trebuie definit acest concept foarte clar. Nu putem identifica acest statut cu revendicarile politice dintr-un stat sau altul. Conceptul de popor regional, cred ca ar trebui folosit exclusiv in dimensiunile antropologica sau sociologica. Cat priveste cererile facute in Albania, ele nu sunt exagerate, pentru ca vizeaza drepturile comunitatilor aromane din tarile Balcanice, care sunt incalcate sistematic.

10. În România eticheta de „minoritar" este percepută de această parte a aromânilor ca ofensatoare?

E.T.: Da. Pentru ca multora dintr-o noi ne place fie ca suntem romani, aromani sa credem ca suntem parte a unei culturi cu care sa ne identificam. 

11. Va redam câteva afirmaţii făcute de reprezentanţi ai aromânilor şi o să vă rog să le comentati..

- „Stere Samara susţine că aromânii trebuie să beneficieze de sprijinul material datorat minorităţilor naţionale de către România. Acesta se referă, adesea, la procesul pe care „Comunitatea Armânjilor" îl are cu statul român, pentru primirea în Consiliul Naţional al Minorităţilor şi declară în mod curent că va ajunge până la CEDO dacă instanţele româneşti nu le vor da dreptate aromânilor.

E.T.: Domnul Samara sustine ca pentru a fi conservata si a se pastra autentica cultura si traditia aromana, trebuie sa fie finantata de catre stat si sa existe printre altele oficierea liturghiilor in limba armaneasca. Nu stiu cat de justificat este. Unii doresc , altii repudiaza. Neprimind cele cerute , reprezentantii comunitatii normal ca vor merge mai departe. Urmeaza sa vedem cum se va rezolva acest aspect.

- Ion Caramitru, preşedintele Societăţii de Cultură Macedo-Română, societate înfiinţată în 1879, este de cealaltă parte a baricadei în „chestiunea aromânească". El condamnă aceste pretenţii de a presa preşedintele României să nege faptul - recunoscut pe baza unor dovezi istorice şi ştiinţifice - că aromânii sunt dintre primii români. „Pretenţia lor de a se declara minoritate naţională în România ne-ar transforma într-un popor migrator, fără o Ţară-Mamă".

E.T.: Domnul Caramitru este reprezentantul celeilalte parti a aromanilor,
justificand ca atentat cererile domnului Samara. Repet, cred ca este dreptul fiecaruia dintre aromani sa fie ce-si doreste. Ramane de vazut daca o mare parte vor trece de partea celor care doresc minoritatea sau de partea celor care sustin ca aromanii sunt romani.

- Profesorul Nestor Bardu, secretar al Asociaţiei Aromâne din Dobrogea „Picurarlu de la Pind", spune că, situându-se în afara ştiinţei, ceea ce fac membrii „Consiliului Makedonarmânjilor" condus de Samara este consecvent cu ceea ce au mai făcut. „Noi ne luptăm cu ei (chiar în instanţă) încă de când au început să vehiculeze aceste idei, care n-au nici o legătură cu realitatea, cu ştiinţa, cu istoria. Nu e nici un lingvist, nici un om de ştiinţă reputat care să susţină teoria lor. Îl tot citează pe Cicerone Poghirc, însă şi acesta se contrazice. Este foarte limpede pentru toată lumea că ei sunt cei care nu vor să accepte o realitate evidentă. Şi, în momentul în care nu vor să accepte realitatea istorică, este foarte clar că fac jocuri murdare, care nu sunt româneşti şi nu sunt nici măcar aromâneşti".

E.T.: Domnia sa are dreptate ca se fundamenteaza pe anumite teorii stiintifice. Nu pot comenta neavand studii de istorie a limbii si de dialectologie.

12. In Grecia aromanii nu sunt recunoscuti ca minoritate oficial pentru ca majoritatea exprima identititatea etnica greceasca. În aceste zile cu prilejul recensamantului se fortează din nou nota, printr-o campanie prin care li se cere aromânilor să se declarare ca fiind etnici aromâni şi nu români. In prezent se sustine că ar fi aproape 100 000 de aromani in Romania, majoritatea fiind in Dobrogea. Alte asociatii plaseaza un numar de peste 250 000. Conform recensamantului din 2002: 25 943 in Constanta, 16 300 Tulcea, 3 550 Bucuresti, 3 274 in Ilfov, 1 151 , Ialomita 665. Ce credeţi ca se va intampla dupa incheierea actualului recensamant?

E.T.: In statul grec, aromanii nu sunt recunoscuti, ba mai mult sunt intimidati in momentul in care sustin ca fac parte din grupul aromanesc. Estimarile sustin ca ar fi in jur de 1.5 milioane de aromani in Grecia, care au fost diluati si s-au grecizat. Unele surse sustin ca in Romania ar fi 200000 de aromani, altii ca ar fi sub 100000. Cred ca greseala a fost mai mult de interpretare a cifrelor si de declarare ca aromani, facand confuzie cu cetatenia. La acest recensamant, daca simt ca trebuie, aromanii ar trebui sa se declare ca fiind ceea ce simt ca sunt. Este optiunea fiecaruia.

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii