Interviul online cu Dana Pisică şi Evelyn Bianca Paris, fetele care au cucerit NASA Tema discutiei - „Arhitecţii spaţiului”

Elevii de la Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân au participat la concusul internaţional organizat de NASA, Ames Space Settlement Design Contest 2011 - reuşind să obţină nouă premii şi menţiuni. Proiectele elaborate de cei 81 de elevi mircişti au obţinut două premii întâi, patru premii doi, un premiu trei şi două menţiuni. Coordonatorul echipei constănţene a fost profesorul Ion Băraru. Cei mai mulţi dintre laureaţi sunt veterani ai concursurilor spaţiale, ei demonstrâd cunoştinţe în fizică, matematică, informatică sau chimie.Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân este, pentru al optulea an consecutiv, vedeta concursurilor spaţiale, fiind şcoala cu cele mai multe premii dintre unităţile de învăţământ participante.

Joi de la ora 10.00 prin intermediului chat-ului direct pe site-ul: //www.ziuaconstanta.ro, discutăm împreună cu două dintre elevele pentru care spaţiul nu mai are demult frontiere. Dana Pisică şi Evelyn Bianca Paris vă dau întâlnire la un nou Interviu Online.

Realizator: Lavinia Siclitaru

Aşteptăm întrebările dumneavoastră prin formularul de comentarii de la sfârşitul articolului sau la adresa interviu@ziuact.ro.

Nota redacţiei: Pentru a păstra coerenţa şi relevanţa discuţiei, nu vom valida comentariile care nu se referă la temele anunţate, care nu conţin întrebări sau care constau în atacuri la persoană.

Întrebarile redactiei:

1. Spaţiul e misterios şi vast şi conţine atâta necunoscut încât dacă te-ai gândit vreodată la cum ar fi să rămâi singur în tot universul ăsta dubios cu atâta presiune-n jur absorbindu-te şi întorcându-te pe dos, ca un aspirator, pare cel putin înfricoşător. Ce parere aveti?

D.P.: Tocmai pentru ca spatiul este atat de neprietenos noi incercam cu proiectele noastre sa demonstram ca este posibil locuirea in aceste conditii si venim cu solutii la toate pericolele existente.

E.B.P.: Intrucat acum nu ne permitem sa ajungem in spatii, proiectul nostru vrea sa demonstreze ca civilizatia umana poate evolua si in afara planetei mama.

2. In ce an de studiu sunteti, cum ati devenit membre ale Centrului de Cercetare si ce inseamna pentru voi ca eleve ale Colegiului Naţional Mircea cel Bătrân faptul ca aveti la dispozitie un centru de cercetare unde îşi vor putea elabora proiectele?

D.P.: Eu sunt clas. XI, din clasa a IX sunt membra a Centrului de Cercetari, sunt la al saptelea proiect NASA, sunt printre cei mai experimentati participanti. Centrul a fost clar unul din motivele pentru care am ales Colegiul Mircea, alaturi de restul profesorilor din cadrul institutiei. De trei ani am participat in foarte multe competitii nu doar legate de NASA, ci si la rachetomodelism, simpozioane, conferinte la care am avut sansa sa ajung daca nu eram in cadrul Centrului.

E.B.P.: Eu sunt clasa a IX, anul acesta am devenit membra si pentru noi inseamna foarte multa sa ne putem folosi de imaginatie. Acest lucru ne ofera posibilitatea de a ne recreea. Ma pasioneaza stiinta, am vrut sa descoper noi lucruri despre universul care ne inconjoara. Centrul de cercetari este unul dintre motivele pentru care am ales CNMCB. Sunt foarte multe alte competitii, din pacate nu sunt atat de popularizate. 

3. Cum ati ajuns sa participati la concusul internaţional organizat de NASA, Ames Space Settlement Design Contest 2011 si ce performante ati obtinut?

D.P.: Echipa mea a castigat cu proiectul Olimpus premiul al doilea. Tot o statie in orbita pamantului. Targetul nostru este 110000 de oameni. Trei luni am lucrat la proiect, proiectul este sub forma de design 3D, machetele sunt foarte scumpe.

E.B.P.: Echipa mea a obtinut premiul al treilea. Noi am proiectat o statie spatiala, care sa ofera conditii ca pe Terra pentru 200000 de persoane. Statia Janus ofera posibilitati pentru cercetatori pentru a analiza planetele. Avem si rezidenti care pot pleca si pe alte planate pe care incercam sa le colonizam. Motivele construirii statiilor nu este nu doar cercetarea ci conditiile improprii de pe Terra, pentru ca la un moment dat nu va mai fi capabila sa sustina viata. Vorbim de sisteme de securitate bine puse la punct, exista trei tipuri de alarme, evacuarea se poate face o alta sectiune a statiei. Avem navete spatiala si fiecare locuitor al statiei are un dotare un costum special si in cazul unei avarii grave incercam sa-i salvam in cel mai scurt timp. Terra ramane alternativa in cazul unui accident. Am lucrat aproximativ 3 luni la proiect. Consideram ca jurizarea a fost foarte corecta si stim ca intotdeauna putem face ceva mult mai bun.

4. Cum se desfasoara un concurs organizat de NASA. Cat de riguroase sunt proiectele din punct de vedere stiintific si tehnologic? Sunt doar niste idei sau deja vorbim despre detalii tehnice complicate, legate de materiale de constructii, costuri, etc?

D.P.: Tot ce facem si ne imaginam noi trebuie sa fie foarte puternic argumentat din punct de vedere fizic si matematic. Aproape toate ideile sunt insotite de calcule foarte riguroase si fiecare rand pe care-l scriem este foarte bine argumentat este foarte bine argumentat, astfel incat sa nu poate sa fie contestata.

E.B.P: Noi incercam sa abordam toate domeniile de activitate posibile. Noi descriem etapele cosntructiei destul de detaliat. Noi alegem materialele, totul este pe baza de titan si fiecare pe care o proiectam are rolul propriu. Incercam sa gasim solutii la toate problemele care ar putea aparea, de la design-ul unei locuinte pana la cele mai complicate aspecte legate de atmosfera in care acei oameni pot sa traiasca. In agricultura avem solutii noi, pe statia noastra se face subteran si avem instalatii speciale cu lumina ultravioleta pentru cresterea plantelor. Propunem minumum de vegetatie in zona locuibila a statiei, am incercat sa cream impresia unui cer deasupra capului si am elaborat un sistem pe baza de holograme care simuleaza si apusuri si rasarituri pentru a face adaptarea oamenilor mult mai usoara.

5. Cum sunt testate si evaluate aceste proiecte?

D.P.: Noi redactam un proiect care poate avea pana la 250 de pagini, carte in care se gasesc atat idei si calcule cat si elemente grafice. Trimitem aceste carti prin Posta in SUA, acolo sunt jurizate de catre voluntari care pot fi si angajati NASA dar nu numai. Scopul concursului sunt ideile originale si un proiect foarte bine argumentat. 

6. V-ar placea să lucrati la NASA?

D.P.:Mi-ar placea sa fiu medic pe statia spatiala Internationala, desi NASA ofera posibilitati de angajare pentru mai multe domenii, oameni care sunt cei mai buni in domeniul lor.

E.B.P.: Eu mi-am planificat o cariera in mass-media si managementul afacerilor pentru ca sunt la inceput de drum, nu exclud posibilitatea pentru NASA, desi este foarte greu si solicitant sa ajungi sa lucrezi acolo. 

7. Cei din jurul vostru vă trateaza ca pe niste tinere super-inteligente sau doar un pe oameni obişnuiti?

D.P.: In ceea ce priveste colegii si prietenii , multi sunt la fel ca mine. In rest adultii si cei din jurul meu, fac o diferenta in relatia cu mine fata de relatia cu alti tineri. Nu suntem favorizate in niciun fel, poate suntem chiar putin persecutati, pentru ca desi incercam sa nu se intample, ni se mai intampla sa chiulim motivat de la cursuri.

E.B.P.: Nu ma simt tratata altfel, multi apropiati sunt implicati in multe proiecte, nu suntem considerati niste mici genii. Suntem foarte apreciati. 

8. Cum e o zi obişnuită pentru voi? Ceea ce faceti esti rezultatul unei activitati de echipa sau individuale? Cat de mult inseamna pentru echipa pasiunea profesorului Ion Bararu?

D.P.:Am timp sa fac tot ce-mi propun. Timpul trece foarte repede, dar reusesc sa-mi fac si timp liber.

E.B.P.: Avem un program ca toti ceilalti colegi ai nostri, chiar daca in timpul liber stam si lucram la proiecte. Timpul este foarte scurt, dar nu ne lasam. Avem o viata sociala normala. 

9. De ce ati ales Colegiul National Mircea cel Batran? Pe "vremuri" era o mandrie sa faci parte din familia mircistilor. Intre timp timpurile s-au mai schimbat. Ce ne puteti spune despre atmosfera de astazi din Colegiu?

D.P.: Ma simt foarte bine, desi la primul contact daca ma intalnesc cu cineva care nu este de la noi, se uita putin urat.

E.B.P.: Sunt foarte multi copii cu adevarat inzestrati si pasionati de anumite domenii. Cred ca toti isi merita locul printre mircisti. Noi luptam sa pastram acest renume. Pentru ca o scoala de valoare, este locul unde pe poarta intra elevi simpli dar ies oameni de valoare. 

10. De unde aveti pasiunea pentru cosmos, spatiu? Din copilarie, din carti? In ultimii 30 de ani, in Romania cand spui spatiu, spui Dumitru Prunariu. Ramane un domeniu destul de putin accesibil. Pe voi ce v-a atras?

E.B.P.: Este din cauza problemelor economice cu care ne confruntam, constructia noastra este de peste 570 miliarde de dolari, practic imposibil de finantat in Romania. O alta problema este ca multi tineri talentati aleg sa plece din tara.  

11. Cum va sustineti pasiunea? Care sunt sursele voastre de inspiratie?

D.P.:Surse de inspiratie gasitit in orice. De cele mai multe ori incercam sa folosim tehnologii care exista dar sa le adaptam la nevoile noastre.

12. Aveti un proiect de suflet din cele concepute pana acum?

D.P.: Proiectul de acum doi ani  - o colonie pe Luna este proiectul meu de suflet.

E.B.P.Pentru mine fiind prima participare , proiectul Janus este cel de suflet, dar stiu ca vor urma si altele.

13. Anul trecut ati venit si in fata Consiliului Local Constanta si v-ati prezentat unul dintre proiecte. Ce a urmat decat felicitarile pe care pe buna dreptate le-ati primit la scena deschisa?

D.P.: Acum doi ani, CL si CJ ne-au sprijinit pentru deplasarea la Houston.

14. Ati locui pe o statie spatiala construita de voi sau de colegii vostri sau preferati sa ramaneti la stadiul de arhitecti spatiali?

D.P.: Da cu siguranta.

E.B.P.: Nu sunt sigura. Desi nivelul de trai este mai ridicat decat Pamantul nu stiu daca as locui efectiv acolo, dar as lucra la conceperea unei astfel de statii. 

15. Cea mai importanta persoana pentru voi?

D.P.: Domnul Bararu.

E.B.P: Domnul profesor este persoana care ne sustine pentru ca este destul de greu si presiunea este foarte mare. 

16. De obicei fetele la varsta voastra aleg modeling-ul, cariere artistice in general. La voi cum a fost alegerea?

D.P.: De mica particip la concursuri de matematica. Imi plac stiintele exacte si vreau sa fac medicina.

E.B.P.: Eu as fi facut si modeling, dar lipsa de timp de marea problema. Am regizat si o piesa de teatru “Regele Lear” la festivalul pentru tineret de la Bucuresti.Actorii au fost colegii mei. Nu exclud posibilitatea unei cariere artistice - film, televiziune, politica, organizarea afacerilor.

17. Ce alte pasiuni mai aveti? Iubiti, prieteni, flori, filme, carti?

D.P.: Imi plac foarte mult excursiile, expeditiile. Imi plac filmele si serialele, mai ales pentru ca imi exersez engleza, fotografia.

E.B.P.: Imi plac limbile straine, imi place sa calatoresc, sa aflu lucruri noi. Suntem curtate dar in acelasi timp avem si standarde ridicate, poate chiar prea ridicate. Mai greu ne gasim prieteni sa ne inteleaga firea mai complexe. Nu vreau sa-l gasesc pe cel care sa vrea sa locuiasca cu mine pe o statie spatiala, ma refer la complexitatea firii noastre. Imi place sa citesc... 

18. La ce alte competitii ati mai participat? Evelyn am inteles ca te pasioneaza si discursul public, iar tu Dana esti fan medicina… Tinerii ca voi aleg de obicei sa-si continue studiile departe de Romania, din motive obiective. Daca vreti putem sa le si punctam. Aveti fobie de sistemul romanesc prin prisma performantelor voastre? La ce universităţi din străinătate va ganditi sa aplicati?

D.P.: Eu o sa incerc sa aplic in strainatate desi va fi foarte greu, daca voi fi admisa, dupa terminarea studiilor o sa ma intorc in tara, daca nu reusesc sa merg afara, raman in tara, nu consider o tragedie.

E.B.P.: Eu ma voi indrepta spre o facultate in Anglia. SUA ar fi prea costisitor. Nu cred ca m-as intoarce in Romania.

19. Ce proiect pregatiti pentru anul viitor?

D.P.: Eu ma retrag de anul viitor pentru ca voi avea BAC si admitere la facultate si se vor suprapune cu cele doua examene importante.

E.B.P.:Probabil ca vom lucra tot la construirea unei statii spatiale foarte originale. Pentru mine este doar inceputul. Unii deja se vor retrage si va trebui sa ne repozitionam si sa mergem mai departe.

20. Ati avut de elaborat o staţie īn orbita planetei Marte. Cat de realista este posibilitatea colonizarii planetei si care credeti ca vor fi principalele probleme cu care se vor confrunta primii colonisti? Pentru realizarea asezarii, din ce vor fi construite locuintele si in ce conditii vor locui acestia?

D.P.: Noi de fiecare data incercam sa luam colonizarea pas cu pas, scopul final fiind ajungerea pe planeta Marte, care are posibilitatea sa devina un al doilea Pamant. Desi pe Marte nu exista atmosfera in timp o putem teraforma. Din punct de vedere al psihologic ar putea avea probleme in aceste tranzitie, ei sa se poata supune testelor, monitorizarilor. In rest nu ar avea alte dificultati, standardele de viata ar putea chiar mai ridicate decat pe Pamant, propunem parametrii normali, temperatura constanta , cam 22 de grade. Pentru constructii vom folosi materiale de pe Luna si procesul de extragere a materialelor este mai usor, gravitatie fiind mai mica. Materialele provin din cea mai apropiata sursa din materialele de care aveam noi. Le punem la dispozitie case interesante, care pot fi personalizate, de asemenea vom avea zone de imponderabilitate pentru a se distra.

E.B.P: Statiile noastre reprezinta un punct de tranzitie, deoarece avem rezidenti permanenti tocmai pentru a cerceta in permanenta si apoi pot pleca mai departe pentru a putea fi colonizate.  Tot ce facem noi se bazeaza pe tehnologii deja existente dar avem nevoie de interes, bani. Oamenii selectati fac parte din toate civilizatiilor. Problema religiei ar putea fi o problema. Fiecare sa aiba o camera de rugaciune pentru a fi cu Dumnezeu. La asezarea conceputa de echipa mea am fixat termen de constructie 2052 iar constructia in sine ar dura pana in 2078. Prima etapa ar fi construirea si cumpararea unor roboti pentru ca vom construi statia acolo, nu o vom transporta. Fiecare strat al statiei se construieste cam in 2-3 ani, amenajarea ar putea dura ceva mai mult. Nu vom avea forme de relief si anotimpuri, dar nu va exista poluare si oamenii vor duce o viata mai sanatoasa. Acolo putem dezvolta industria fina si industria diamanetelor dar si sectii de spital, pentru tehnici speciale, nasteri si in felul acesa facem ca durereaza postoperatorie sa fie mai usor de suportat. 

21. V-ati gandit la un proiect de teraformare a planei Marte sau a altei planete din sistem? Care ar fi finalitatea economica a acestor colonizari, daca vorbim de resurse?

D.P.: Teraformare incepe cu ajungerea catorva nave, si incepe constructia catorva statii, oamenii pot umbla fara costume si se poate dezvolta o societate la fel ca pe Pamant. Introducerea de gaze in vecinatatea planetei este de fapt procesul de teraformare. Ideea e ca odata ajunsi pe Marte, echilibrul este instabil e preferabil ca oamenii sa fie selectati :sa corespunda unor standarde psihologice, medicale.

E.B.P. Principala cauza este situatia actuala de pe Terra - situatia economica, poluarea. De fiecare data cand construim ceva pentru spatiu, atasat o centrala, fie construim sateliti ca anexe ale orasului si toate aceste proiecte sunt foarte sustenabile, sunt independente, in timp ele devin autonome si din punct de vedere al apei, alimentelor. Avem circuite de reciclare , totul este refolosit pentru ca ne putem permite. Noi am permis o perioada de acomodare pentru cei selectati iar dupa aceasta perioada de proba vor urma alte teste psihologice care vor vor comparate cu cele initiale.

22. Putem vorbi deja despre turismul spatial. Are insa acest turism viitor?

D.P.: Putem vorbi si de un turism medical.  Costurile nu vor fi foarte mari insa problema ar fi totusi distanta. Bicicletele, role sunt o propunere, noi incurajam si efortul fizic din partea oamenilor. Oamenii nu vor avea prea multe motive de stress, majoritatea locurilor de munca vor fi in cercetare si supervizare de sisteme, robotii vor rezolva chestiunile domestice. Vorbim de facilitati unice pentru cei de pamant - o lume total robotizata, comunicare, transporturile sunt unice, vorbim de un nou stil de viata iar pentru cei de pe Terra va fi o atractia.

E.B.P.: Daca vorbim de mijloace de transport, propunem automobilele au un design diferit si merg folosind energia electrica. Putem avea si vehicule suspendate, tramvaie tot pe baza de energie electrica. Combustibilii fosili nu exista pe statiile NASA. Exista si posibilitati de comunicare -holograme, un sistem prin care imaginile transmise de posturile de televiziune locale , precum si convorbirile video pot fi transmise vor fi transmise pe dispozitive speciale asemanatoare cu sticla. 

23. Credeti in existenta civilizatiilor extraterestre si ce asteptari aveti de la teoriile despre anul 2012 si data fatidica 21.12.2012?

D.P.: Da.  Recomand un filmulet, apropo de aceasta teorie, se numeste “The power of Ten”. Noi suntem practic o particula de praf in universul asta.

E.B.P.: Si eu cred. Am oarecare indoieli din punct de vedere stiintific dar cu siguranta nu suntem singuri in univers.