AG Weinberger „Sunt om din viitor. Dedic piesele trecutului pentru cei prezenti..."

În România nu se poate vorbi despre blues fără acest muzician de excepţie cu reputaţie internaţională, care este AG Weinberger. Eforturile sale de a promova cu zel misionar şi de a implementa acest gen pe piaţă, dar şi atitudinea şi gândirea despre viaţă, a ceea ce se numeşte blues, îi conferă statutul de „punct de pornire" al acestei mişcări muzicale în România.

„Provin dintr-o familie destrămată. Eram foarte aproape să ajung în altă direcţie. Bătăile m-au făcut să înţeleg că nimeni nu trebuie să dea sfaturi. Cum le pot da eu sfaturi copiilor mei? Mă voi desăvârşi oare cândva? Îmi arăt şi strig lumii complexele mele! Nu pot sta închis în mine... Cânt piesele trecutului pentru cei prezenţi", s-a destăinuit A.G. Weinberger, sâmbătă seară, în timpul unui concert, la Constanţa. Cântăreţul de blues a acceptat să ne vorbească despre reuşitele, eşecurile, dezamăgirile şi pasiunea sa pentru muzică...

Cum vi s-a părut atmosfera din această seară?

În primul rând, noi ne-am simţit bine. Un muzician nu îşi poate descrie propriul concert. Dacă spun laude, veţi spune că sunt prea îngâmfat, dacă nu spun nimic, veţi spune că sunt fals modest. A fost bine şi ne-am simţit onoraţi, mai ales că au venit persoane care sunt mereu lângă mine când vin la Constanţa. Iar sala e cochetă, frumoasă...

Mai ascultă oamenii blues pe tip de criză?

Criză? Doar cei fără cumpătare şi fără informaţii cred în criză. Criza este o manevră psihologică, este o frică... Banii sunt sub pernă... Criza este mai mult o frică... nu există criză şi cu asta am spus tot.

Cum s-a încheiat prima parte a turneului „Interzis FM. Vezi muzici ce nu vezi la radio"?

Concertul din această seară a tras linie primei părţi a acestui turneu. Peste două săptămâni începem un alt turneu în Bucureşti, unde vor veni doi chitarişti celebri din Belgia şi Polonia şi un flautist din Ungaria. Iubitorii de blues vor lua parte la un adevărat duet...

În România nu se poate vorbi despre blues fără A.G. Weinberger. Cum comentaţi acest lucru?

Aşa o fi ...(râde).

Din punctul dumneavoastră de vedere, aveţi vreun concurent pe piaţa muzicală din România?

Nu există piaţa muzicală. Sunt mici încercări mai mult sau mai puţin curajoase. Dar nu putem vorbi de o piaţă sănătoasă şi dinamică. Ce să spun...fiecare coleg transmite un mesaj....acum depinde dacă mesajul este sau nu recepţionat cum trebuie de public... Nu?

Există dragoste fără blues sau blues fără dragoste?

Eu am vrut să fiu mai elegant (zâmbeşte). Noi avem un album numit „Blues Is Sex", unde dragostea are o altă conotaţie. Eu nu cred în dragoste...

De ce?

Pentru că dragostea perverteşte sinceritatea şi ne pune în spatele unei măşti care ne ajută să ne ascundem anumite frustrări. Există o singură dragoste, faţă de tine însuţi. Nu are cum să existe o dragoste către o altă persoană. Asta înseamnă că pe mine mă deconectează de la sursă. Omul este singur, să nu uităm. Dragostea a venit din romantism, din acele cărţi chicioase... Dragostea ne poate păcăli.

Cum era atmosfera din localele din SUA comparativ cu cea de aici?

Eu nu compar... Nu este un lucru sănătos să compar. Textura umană este la fel, şi în America şi în România. Avem aceleaşi frici, aceleaşi speranţe, aceleaşi bucurii... Nu există diferenţe, există doar puterea de convingere a celui de pe scenă, să vă trezească stările...

Ce melodie aţi dedica românilor, acum, în plină criză economică?

Prin mine însumi dedic melodiile. Eu sunt un om din viitor, care dedic piesele trecutului pentru cei prezenţi. Faptul că dintr-un motiv bizar nu sunt recunoscuţi apostolii de astăzi nu mă face pe mine să cred că nu sunt apostol pentru că cineva ne opreşte să credem...

Un mesaj pentru cititorii noştri.

Citiţi, citiţi, citiţi şi nu vă lăsaţi păcăliţi (râde).