Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
10:22 14 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

IONEL GAE, candidatul UNPR la Primăria Hârşova „Hârşova nu a evoluat din cauza lipsei de iniţiativă a autorităţilor"

ro

16 May, 2012 02:42 5217 Marime text
interviu_Gae_Gae_1.jpg„Şi în prezent, noi facem curăţenie cu mături de nuiele, ca acum 50-60 de ani, transportăm gunoaiele cu o remorcă neautorizată, în pungi de detergent, saci de plastic, saci menajeri"

„Trăim împreună într-un oraş la care ţinem cu toţii, dar care a evoluat prea puţin în ultimii ani. Izolarea economică, lipsa de investiţii, ne plasează într-o zonă uitată şi prăfuită a timpului nostru. Avem nevoie să depăşim eticheta rurală pe care o poartă ca pe o pecete şi să transformăm Hârşova în oraş european", spune candidatul UNPR la Primăria Hârşova, Ionel Gae. Cu un important potenţial turistic, însă nedezvoltat şi neluat în seamă, Hârşova este departe de ceea ce înţelegem prin sintagma „oraş european". Care sunt planurile lui Ionel Gae pentru o Hârşovă europeană, cum pot fi ajutaţi locuitorii oraşului, fără a fi ignoraţi tinerii, cum poate fi dezvoltat turismul şi care sunt soluţiile pentru port, ne-a spus candidatul UNPR la Primăria Hârşova într-un interviu online pe www.ziuadeconstanta.ro.

1. Cum a evoluat Hârşova în ultimii patru ani?

Referitor la evoluţia oraşului Hârşova în ultimii patru ani, pot să vă spun că acest lucru nu a existat din niciun punct de vedere şi aceasta este din cauza lipsei de iniţiativă de care au dat dovadă autorităţile locale care conduc oraşul în prezent. Pot să spun că a fost o stagnare în ultimii patru ani din toate punctele de vedere.

2. Ce credeţi că îi lipseşte oraşului, ce îl face să nu fie la nivelul unui adevărat european?

De ce nu este Hârşova un oraş european? Sunt foarte multe date care ne fac să vedem acest lucru. În primul rând, plec de la modul în care este întreţinută curăţenia în acest oraş. Şi în prezent, noi facem curăţenie cu mături de nuiele ca acum 50-60 de ani, transportăm gunoaiele cu o remorcă neautorizată, în pungi de detergent, saci de plastic, saci menajeri. Din punctul meu de vedere, rezolvarea acestei probleme este simplă: crearea unui serviciu specializat în efectuarea curăţeniei, reciclarea gunoaielor şi valorificarea deşeurilor existente. De asemenea, ca să fim oraş european trebuie să intrăm în relaţie cu oraşele riverane Dunării din ţara noastră şi după aceea să creăm o relaţie puternică între oraşele româneşti riverane dunării şi oraşele din celelalte ţări occidentale. În plus, turismul poate să transforme Hârşova într-un oraş european, având în vedere că foarte mulţi cetăţeni europeni tranzitează oraşul pe drumul european sau pe Dunăre, dar, nefiind organizate anumite trasee turistice şi alte atracţii, este normal ca aceştia să meargă mai departe, către alte locuri care le creează condiţiile pe care şi le doresc. De ce nu suntem oraş european? Pentru că nu suntem în stare să gestionăm problema etnicilor romi care sunt foarte mulţi ca număr şi sunt şi de două religii: musulmani şi ortodocşi. Într-un oraş cu adevărat european trebuie să avem cetăţenii implicaţi în tot felul de activităţi care să genereze o dezvoltare durabilă pe termen lung a oraşului nostru. Or, noi, în ceea ce priveşte locurile de muncă, suntem în subsolul unui clasament naţional. În ceea ce priveşte tineretul, nu suntem în stare să le creăm o ofertă diversificată ocupaţională, bătrânii i-am lăsat de izbelişte, neavând creat un sistem local de sănătate eficient care să vină în sprijinul lor.

3. Consideraţi că latura turistică a Hârşovei a fost dezvoltată îndeajuns? Care este viziunea dumneavoastră pentru acest sector care poate crea numeroase locuri de muncă?

În ceea ce priveşte dezvoltarea turistică a oraşului, de la Revoluţie încoace nu s-a realizat nimic. Avem cetatea Carsium care, după câte am înţeles, are al patrulea „tel" din Europa. Pentru a explora şi a descoperi aceste bogăţii arheologice trebuie implementat un program masiv care să fie susţinut de Ministerul Culturii, precum şi de autorităţile judeţene în domeniu şi, în acest fel, le putem oferi turiştilor multe probleme interesante de studiat şi de vizionat. Pe lângă acest lucru, cetatea trebuie sistematizată cu trotuare, cu lampadare montate pe lângă acestea, cu pompe de apă, cu spaţii verzi. Cetatea poate fi legată după aceea cu celelalte obiective turistice din oraş şi enumăr muzeul, biserica Sf. Împăraţi Constantin şi Elena, geamia, clădirile vechi, cu arhitectură frumoasă şi interesantă, toate atracţiile ce le oferă fluviul Dunărea şi malurile acestuia şi multe alte obiective care pot fi scoase în evidenţă prin crearea unui circuit turistic local. Turiştii pot fi transportaţi foarte bine pe Dunăre, având în vedere că aceasta este tranzitată de o mulţime de iahturi cu cetăţeni europeni, numai că, portul Hârşova nu există decât ca denumire. Toate aceste idei duc la o singură concluzie: se vor crea minim 500 de locuri de muncă în tot ceea ce înseamnă turismul hârşovean.

4. Pe lista dumneavoastră de priorităţi pentru un viitor mandat se află modernizarea portului. Cum se poate realiza, cu ce fonduri şi care ar fi beneficiile pentru oraş?

Într-adevăr, eu văd în modernizarea portului şi, practic, reînfiinţarea acestuia, o prioritate. După cum se ştie, ţara noastră este parte semnatară a strategiei Uniunii Europene privind regiunea Dunării. Plecând de la acest lucru, prin proiecte fezabile şi eficiente, putem accesa fonduri europene care să ne ajute la înfiinţarea portului, modernizarea întregii zone ce ţine de acesta, crearea unui mini-port turistic pentru micile ambarcaţiuni de agrement, întărirea digului şi crearea unei esplanade frumoase şi putem merge până la deschiderea unui punct de trecere a frontierei pentru a putea atrage toţi cetăţenii Europei.

5. De ce nu există la ora actuală o cursă fluvială care să lege Hârşova de oraşele riverane Dunării şi asigurarea unei linii directe către Delta Dunării?

În prezent, lipsa de interes a autorităţilor locale care au condus oraşul peste 20 de ani a făcut ca un oraş dunărean cu tradiţie să nu aibă o linie fluvială care să lege oraşele din ţara noastră precum şi una dintre cele mai mari bogăţii naturale ale lumii, Delta Dunării. Ştiu că înfiinţarea unei curse fluviale nu ţine doar de autorităţile hârşovene, ci şi de Administraţia Dunării de Jos, care are atribuţii în ceea ce înseamnă traficul pe Dunăre şi celelalte activităţi conexe. Este inadmisibil când Dumnezeu îţi dă un fluviu istoric şi omul care este îndrituit să facă ceva şi el nu face. Oricum, o cursă despre care facem vorbire duce la dezvoltarea relaţiilor interumane între locuitorii oraşelor respective, la dezvoltarea schimbului de mărfuri şi la crearea de locuri de muncă (o problemă care mă roade).

6. Cetatea Carsium este, fără doar şi poate, un obiectiv turistic important al zonei, dar nu singurul. Care credeţi că sunt atuurile Hârşovei şi cum ar putea fi ele puse în valoare pentru atragerea turiştilor?

Voi răspunde foarte scurt la această întrebare, întrucât am mai vorbit anterior despre această problemă. Atuurile importante sunt, în primul rând, poziţia geografică a oraşului nostru, care este situat între un fluviu european, Dunărea, şi un drum european, această resursă foarte importantă, care este peştele, şi am putea construi cea mai mare piaţă de peşte din România.

7. Una dintre activităţile de bază ale locuitorilor Hârşovei este pescuitul. Există în oraş o piaţă de peşte, o cherhana, un spaţiu amenajat pentru comercializarea peştelui?

Ideea cu piaţa de peşte mi-a venit din mass-media urmărită de mine de-a lungul anilor. Oraşul Hârşova este cunoscut în ţară ca un oraş al peştelui şi al icrelor de peşte. De ce să nu profităm de această reclamă gratuită şi să amenajăm la limita cu drumul european o piaţă care să se întindă pe un hectar de teren şi care să aibă cele mai moderne dotări în domeniu? Sunt absolut sigur că aici se vor vinde peşte şi preparate din peşte din Marea Neagră şi din zona Deltei Dunării. Pe lângă aceasta, la Dunăre se va înfiinţa o cherhana şi în zonă un restaurant piscicol pentru cei care preferă acest aliment. Prin toate aceste realizări atragem şi foarte mulţi turişti.

8. Cum pot fi folosite în beneficiul cetăţenilor izvoarele termale existente pe raza oraşului?

Aşa cum am mai arătat, izvoarele termale reprezintă una din marile bogăţii naturale pe care le are oraşul nostru. Aceste ape, din punct de vedere al calităţilor curative, sunt asemănătoare cu cele de la Băile Herculane. Ele ajung ca temperatură la suprafaţă la aproximativ 40-46 grade Celsius. Ele pot fi folosite şi pentru încălzirea unor sere pe care dorim să le înfiinţăm în acea zonă printr-un parteneriat public-privat şi eu cred că realizarea unei staţiuni balneo-climaterice care să utilizeze aceste izvoare termale este foarte credibilă. Bineînţeles că trebuie avută în vedere modernizarea întregii zone înconjurătoare.

9. Ce veţi face, în eventualitatea în care veţi fi ales, pentru populaţia tânără a oraşului Hârşova?

Pentru mine, copiii şi tineretul reprezintă prioritate maximă. Mă voi îngriji ca aceştia să aibă toate condiţiile necesare de creştere şi educare începând de la cămin, grădiniţă, şcoală generală şi liceu. Pe parcursul acestei etape, trebuie să aibă la dispoziţie o multitudine de posibilităţi de a activa în domeniul artei, muzicii, sportului (activităţi extracuriculare). În prezent există, dar la un nivel foarte scăzut. Îmi doresc să avem o trupă de teatru, o echipă de handbal fete, de baschet băieţi şi o echipă foarte puternică de fotbal. De asemenea, pentru tinerii care au absolvit liceul sau facultatea am deja introdus un proiect de hotărâre în Consiliul Local pentru a-i stimula în desfăşurarea unei mini-afaceri în sensul de a le acorda resursele financiare care sunt necesare. Sper ca mulţi dintre tinerii oraşului să participe, ca locuri de muncă, la dezvoltarea proiectelor mele.

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • gabriel 18 Jun, 2012 08:31 De ce de nu se capteaza in mod serios izvorul de la puturoasa?stranduri?champing,etc.