M.M. Reva, Consulul General al Federaţiei Ruse la Constanţa „Un exemplu de cooperare ruso-română îl constituie realizările GSP la proiectul conductei Dzhubga - Lazarevskoe - Soci"

Data de 10 februarie este dedicată de Federaţia Rusă Zilei Diplomatului. Pentru mai multe clarificări ale sensului acestui important eveniment, Excelenţa Sa, Consulul General al Federaţiei Ruse la Constanţa, domnul Mikhail Reva, a acordat un interviu cotidianului nostru.

Excelenţa Voastră, noi românii ştim mai puţin despre această Zi a Diplomatului rus...

Da, am să explic despre ce este vorba. Ziua Diplomatului a fost stabilită prin Decretul din 31 octombrie 2002 al preşedintelui Federaţiei Ruse, V.V. Putin, în anul aniversării a 200 de ani de la înfiinţarea Ministerului Afacerilor Externe. Până la trecerea la sistemul ministerial, problemele de politică externă ale Rusiei erau gestionate de Colegiul Afacerilor Externe, iar înainte de înfiinţarea acestuia de către aşa numitul Despărţământul Soliilor, instituit încă de la mijlocul secolului al şaisprezecelea de către ţarul Ivan cel Groaznic.

Dar ideea, cum a apărut ideea de a dedica o anumită zi diplomatului rus?

Ziua de 10 februarie nu a fost aleasă întâmplător de preşedintele Rusei pentru această sărbătoare, ea fiind legată de istoria primului departament de politică externă al Imperiului Rus - Despărţământul Soliilor. Din această zi a anului 1549 datează cea mai veche menţiune referitoare la primul departament de politică externă al statului rus. Primul său conducător a fost uricarul Ivan Mihailovici Viskovatov (Viskovatîi), pe care Ivan cel Groaznic, ţarul Rusiei, l-a însărcinat cu „treburile ambasadelor".

Şi s-a făcut primul pas.

Aşa este. Una dintre primele acţiuni diplomatice ale Vechii Rusii a fost stabilirea contactor directe cu Bizanţul. Primul tratat din istorie «Despre pace şi iubire» a fost încheiat cu Imperiul Bizantin în anul 860. În fapt, el reprezenta recunoaşterea internaţională a Rusiei. Serviciile ambasadelor Vechii Rusii şi formarea ierarhiilor diplomatice îşi au rădăcinile în secolele IX - Х.

Vă rugăm să faceţi, pentru cititorii noştri, un scurt istoric al diplomaţiei ruse, cu referire şi la istoria diplomaţiei ruso-române.

Am spus ceva mai sus câteva cuvinte despre reperele istorice ale începutului diplomaţiei ruse. În ultimul deceniu, a crescut considerabil rolul Rusiei în politica mondială. Astăzi, pe arena mondială, diplomaţia rusă soluţionează un mare număr de probleme primordiale. Menţionăm dintre acestea: întărirea în continuare a colaborării politice, economice şi culturale cu ţările C.S.I., dezvoltarea parteneriatului strategic cu Uniunea Europeană, stabilirea unei colaborări pe bază de drepturi egale cu administraţia S.U.A.

Rusia şi România sunt legate prin tradiţii de bună vecinătate şi cooperare. Etapa actuală se caracterizează prin evoluţia dialogului politic, căutarea unor căi de perfecţionare a relaţiilor bilaterale, asigurarea unei dinamici pozitive a acestora în cele mai diferite domenii şi ridicarea lor la un nivel care să corespundă în mod real potenţialului celor două state. Partea rusă are în vedere colaborarea fructuoasă pentru dezvoltarea pe multiple planuri a cooperării româno-ruse, spre binele popoarelor ţărilor noastre, în interesul păcii şi stabilităţii pe continentul european. Conlucrarea se desfăşoară şi în cadrul organizaţiilor internaţionale şi regionale, pe linia ministerelor de externe ale celor două state. În cadrul sesiunilor şi şedinţelor acestora au loc întâlniri periodice ale miniştrilor afacerilor externe. Se dezvoltă relaţiile interparlamentare. Se perfecţionează baza juridică şi contractuală în relaţiile ruso-române. După negocieri purtate pe durata mai multor ani, a fost semnat Tratatul privind relaţiile prieteneşti şi de cooperare dintre Federaţia Rusa şi România.

Se menţine potenţialul de intensificare a activităţii la nivel regional şi municipal. În principal, oraşul Constanţa are relaţii de înfrăţire cu oraşele Sankt Petersburg şi Novorosiisk. În prezent, apare în mod evident necesitatea umplerii cu conţinut a Convenţiilor de cooperare dintre aceste oraşe.

Există bune perspective şi oportunităţi pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor ruso-române în cele mai diverse direcţii. Un important potenţial pentru adâncirea cooperării bilaterale există în domeniul comercial-economic.

Un bun exemplu de cooperare ruso-română în domeniul economic l-au constituit realizările firmei româneşti „Grup Servicii Petroliere" cu proiectul pentru construirea porţiunii submarine a conductei „Dzhubga - Lazarevskoe - Soci", în cadrul pregătirilor pentru Olimpiada de la Soci din anul 2014.

Ce înseamnă să fii diplomat rus?

La această întrebare aş dori să răspund cu un aforism, al cărui autor din păcate nu-l ştiu, dar care vorbeşte despre diplomaţie în general.

„Dacă un diplomat spune DA, aceasta înseamnă PROBABIL; dacă el spune PROBABIL, aceasta înseamnă NU; însă dacă el spune NU, înseamnă că nu este diplomat."

Câţi diplomaţi are Federaţia Rusă în lume astăzi?

În prezent, Federaţia Rusă are relaţii diplomatice cu aproape 200 de state ale lumii. În 144 de ţări funcţionează ambasade ale Rusiei, în 74 consulate generale şi consulate, iar în 12 reprezentanţe (misiuni) permanente pe lângă organizaţiile internaţionale. La Moscova sunt acreditate 159 de şefii misiunilor diplomatice ale ţărilor străine şi există ambasade din 144 de ţări.

Sunt diplomaţii Federaţiei Ruse ceea ce am putea numi soli ai păcii?

Diplomaţia a fost întotdeauna un instrument de politică externă a statului, fiind folosită alături de alte mijloace pentru realizarea obiectivelor politicii de stat. Politica Rusiei este paşnică, scopul său principal este asigurarea păcii. Activitatea întregului corp diplomatic rus este îndreptată spre realizarea acestui obiectiv. De aceea, fiecare diplomat rus poate fi considerat într-o anumită măsură un mesager al păcii.

Ce s-a schimbat în diplomaţia rusă faţă de cea sovietică?

Consider că analiza uneia sau altei perioade de diplomaţie este posibilă doar în contextul procesului istoric general, al rolului şi al locului său în stat. Pornind de aici, putem vorbi despre caracteristicile din perioada sovietică şi despre cele din etapa mai recentă a diplomaţiei ruse. Aici apar schimbările. Vreau numai să subliniez că serviciul diplomatic rus nu a început de la o coală albă de hârtie şi că în spatele său se află experienţa multor generaţii de diplomaţi, inclusiv experienţa bogată a diplomaţiei din perioada sovietică.

În semn de respect pentru trecut, există baza continuităţii procesului istoric, precum şi conservarea şi valorificarea celor mai bune tradiţii ale diplomaţiei ruse.

Cum a contribuit diplomaţia rusă la întărirea relaţiilor cu România, de-a lungul anilor?

Relaţiile ruso-române au rădăcini istorice şi au trecut testul timpului.

Timp de secole, Rusia a susţinut în mod constant lupta pentru independenţa a principatelor Moldova şi Ţara Românească, prin a căror unire, în secolul al XIX-lea, s-a format statul român. Unul dintre rezultatele victoriei Rusiei în războiul din 1877 - 1878 împotriva Imperiului Otoman a fost recunoaşterea internaţională a României ca stat independent (Tratatul de pace de la San Stefano, Congresul de la Berlin din 13 iulie 1878). Rusia este una dintre primele ţări care au recunoscut oficial independenţa de stat a României.

Data oficială a stabilirii relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări este recunoscută ca fiind 15 octombrie 1878. În această zi, trimisul rus, baronul D.F. Stuart a înmânat regelui Carol I scrisorile de acreditare.

Relaţiile diplomatice au fost întrerupte de două ori în istoria lor: pentru prima dată pe 26 ianuarie 1918 (restabilite pe 9 iunie 1934), apoi pe 22 iunie 1941 (restabilite pe 6 august 1945). Începând cu data de 24 august 1945, misiunile s-au transformat în Ambasade.

În etapa actuală, relaţiile ruso-române continuă să se dezvolte pe baza principiilor egalităţii în drepturi şi avantajului reciproc.

Afişaţi dicţionarul detaliat