Problema canalului Bastroe, evitata la Summit-ul de la Mamaia

Leonid Kucima si Ion Iliescu, intalnire relaxata

Prezenta presedintelui Leonid Kucima la Summit-ul organizat la Mamaia poate starni in orice moment o reactie de aversiune a ecologistilor care militeaza impotriva distrugerii ecosistemului de la Bastroe prin amenajarea senalului navigabil Dunare - Marea Neagra in Ucraina. Proiectul propus de guvernul ucrainean a provocat de la bun inceput o serie de controverse deoarece acesta va taia estuarul Bastroe al Deltei Dunarii, o rezervatie a biosferei de importanta mondiala. World Wildlife Fund considera Delta Dunarii "cea mai importanta zona umeda a Europei", unica prin componenta ei, reprezentand un habitat ideal pentru 325 de specii de pasari, 75 de specii de peste, reptile si insecte inscrise in Cartea Rosie ca specii pe cale de disparitie. In gama faunistica a Deltei Dunarii sunt inregistrate specii de pasari precum: egreta mica, pelicanul cret, tiganusul, pescarusul argintiu, scoicarul, specifice zonei deltaice, unice de altfel in toata Europa. Situatia critica in care a ajuns in ultimele decenii a determinat catalogarea rezervatiei ca Zona Umeda de Importanta Mondiala prin Conventia Ramsar din 1995, Rezervatie a Biosferei in 1998 si Ecoregiune Global 200 de catre World Wildlife Fund. La jumatatea lunii iunie, o delegatie formata din autoritati nationale si experti ai Uniunii Europene si ai UNESCO se va intalni cu oficiali ucraineni pentru a lamuri problema construirii canalului de navigatie Dunare - Marea Neagra in Ucraina.

Implicatii socio-economice

Autoritatile nationale si localnicii au realizat ca aceasta constructie va determina agravarea conditiilor sociale si economice, asteptandu-se, in primul rand, la o scadere a capturii anuale de peste cu peste 100 de tone. Pentru inlesnirea deplasarilor navelor mari, adancimea canalului va trebui sustinuta prin dragare permanenta. Sedimentele si aluviunile deversate in Marea Neagra vor influenta negativ solul, fauna si flora existente. Intarirea malurilor cu beton va duce la distrugerea arealului de migratie a multor specii de pasari, iar scurgerile de combustibil petrolier vor polua cursul de apa, ducand la schimbarea calitatii apei potabile din zona. Atitudinea guvernului ucrainean, care a demarat proiectul in urma cu doi ani, in spatele scenei, denota incalcarea directa a Conventiei de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontalier. Conventia prevede evaluarea impactului asupra mediului inainte de luarea unei decizii si care este in continuare omis de catre Guvernul Ucrainei. Oficialii Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor au sesizat incalcarea acordurilor internationale ale Conventiei privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea, cu atat mai mult cu cat Ucraina si Romania sunt parti ale acestei conventii. In paralel cu toate acestea au aparut unele zvonuri potrivit carora Ministerul Transportului din Ucraina pregateste un decret semnat de Leonid Kucima pentru retragerea a 5600 de hectare de teren, inclusiv estuarul Bastroe, din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Specialistii din domeniu, alaturi de organizatiile non-guvernamentale pe probleme de mediu sustin revigorarea economica a zonei doar in contextul aplicarii unor solutii alternative de construire a canalului care sa nu dauneze Rezervatiei Biosferei.

Reactiile adverse iau amploare

Impotriva acestui canal de navigatie s-au ridicat si autoritatile de la Washington care i-au criticat pe oficialii de la Kiev. Guvernul american a solicitat autoritatilor ucrainene sa dispuna elaborarea unei evaluari de mediu impartiale si necesare pentru canalul Bastroe. Intr-o declaratie oficiala a Departamentului de Stat, Adam Ereli, purtatorul de cuvant, si-a exprimat ingrijorarea fata de efectele ecologice grave pe care constructia acestui canal le-ar avea asupra Biosferei Delta Dunarii. Aceasta zona a fost desemnata atat ca sit al Programului UNESCO "Omul si Biosfera", cat si zona umeda de importanta internationala, in conformitate cu Conventia de la Ramsar, asa cum aminteam initial. "Ca semnatara a acestor conventii, Ucraina este obligata sa pastreze si sa protejeze Delta Dunarii. Guvernul SUA a solicitat imperativ Guvernului Ucrainei sa realizeze elaborarea unei evaluari de impact asupra mediului a canalului propus si sa aleaga un traseu care sa minimalizeze impactul distructiv asupra mediului", conchid in mesajul lor autoritatile americane. In paralel, organizatiile ecologiste au protestat la Bucuresti si la Kiev impotriva acestui proiect. Mai multe organizatii s-au strans in fata Ambasadei Germaniei, aceasta tara fiind implicata in executia canalului de la Bastroe, cerandu-le reprezentantilor germani sa se retraga dintr-o afacere care nu face cinste Berlinului. "Mobius", firma angajata de autoritatile ucrainene sa efectueze sapaturile, provine din Germania. In Romania, nici oficialii ucraineni nu au avut zile mai bune, pentru ca o seama de personalitati din media si show-business-ul romanesc au pichetat sediul Ambasadei Ucrainei la Bucuresti, nu mai departe de sambata trecuta. Manifestarea a fost organizata de "Academia Catavencu", cerandu-se imperativ sistarea lucrarilor de amenajare a canalului navigabil de la Bastroe, care va deservi unor interese pur comerciale, subminand ecosistemul Deltei Dunarii.

Potentiale distrugeri in masa

Specialistii ucraineni din domeniul ecologiei au semnalat de curand ca in perimetrul rezervatiei din Delta Dunarii, acolo pe unde ar urma sa treaca viitorul canal, sunt concentrate aproximativ 2000 de mine abandonate din perioada celui de-al doilea razboi mondial. Inainte de infiintarea, in urma cu 30 de ani, a rezervatiei, nimeni nu s-a ocupat de dezamorsarea acestor obuze. In prezent, acestea zac printre speciile rare de plante si animale care se dezvolta salbatic in rezervatie. Orice accident cauzat in timpul efectuarii sapaturilor si al constructiei in sine poate genera un masacru, nu numai din punct de vedere ecologic, dar si uman. Pierderile s-ar dovedi, prin urmare, insemnate si irecuperabile de ambele parti. Interesanta este pozitia adoptata de Guvernul Ucrainei care insista sa duca la bun sfarsit aceasta constructie, fara sa schiteze nici un gest la vreunul din atacurile primite fie din partea ecologistilor, fie din partea organizatiilor non-guvernamentale mondiale sau a partenerilor semnatari ai unor conventii internationale pe probleme de mediu. Datele tehnice referitoare la aceasta lucrare sunt, dupa mai bine de un an, necunoscute lumii intregi, fapt ce complica si mai mult lucrurile. Avand in permanenta atintite in ceafa privirile Fondului Mondial pentru Natura, ale specialistilor Uniunii Europene, organizatiilor internationale de mediu, ale oficialilor americani si Administratiei Biosferei Delta Dunarii, in sprijinul careia au sarit si oficialii de la Bucuresti, ucrainenii se incapataneaza sa taca. Si parca nimic nu s-ar intampla, presedintele Leonid Kucima a debarcat nonsalant impreuna cu delegatia ucraineana la Mamaia, in urma cu doua zile, pentru a nu pierde lucrarile Summit-ului din acest an, care sunt probabil la fel de importante ca si protejarea unui mediu ca Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si a comunitatii locale. Acest eveniment poate fi o ocazie pentru seful statului roman sa-l mai atentioneze pe presedintele Kucima ca tara pe care o conduce nu reprezinta Europa in sine, ci respectarea unor acorduri internationale cu tarile vecine, semnatare ale unor conventii si tratate de dezvoltare bilaterala.