Santierul sfant

Megalomania arhiepiscopului Teodosie

# ONG-ul Solidaritatea pentru Libertatea de Constiinta a dat recent publicitatii rezultatele unui studiu finantat de Ambasada Olandei despre modul in care Biserica Ortodoxa Romana "invadeaza" viata sociala * Autorii raportului spun ca uneori bisericile, construite la zece metri de blocurile din jur, incomodeaza functional ambientul * Pentru realizarea documentarului s-au desfasurat cercetari in Bucuresti, Buzau, Constanta, Suceava si Targu Mures * Cel des criticata in material este Arhiepiscopia Tomisului, condusa de Inalt Prea Sfintia Sa Teodosie * Raportul prezinta cu lux de amanunte amplasarea unora dintre lacasurile de cult care, efectiv, socheaza * In cartierul Tomis Nord, o biserica improvizata se afla chiar la parterul unui bloc, alta, pe trotuarul bulevardului * Un alt aspect criticat il reprezinta aglomerarile de biserici si aparitia bisericilor gemene * Astfel de situatii se afla in cartierul Kilometrul 5, in Inel 2, si sunt pe cale sa mai apara * In parcul de la Casa de Cultura, o biserica este aproape gata, iar o alta este in constructie * Documentarul mai arata ca "o situatie ce aduce aminte in anumite privinte de afacerea Parcul Carol intalnim si in Constanta, unde s-au atribuit Arhiepiscopiei Tomisului cinci mii de metri patrati in Parcul Tabacarie pentru construirea unei catedrale ortodoxe dobrogene" * Mai trebuie precizat ca pe teritoriul parcului Tabacarie exista deja o biserica de lemn * Nici scolile nu au scapat de aceasta invazie, astfel ca in judetul Constanta functioneaza in prezent lacasuri de cult pentru elevi * Nu doar parcurile din centrele urbane ale Constantei sunt amenintate de constructia de lacasuri de cult, ci si rezervatiile naturale

Anul acesta ,organizatia non- guvernamentala Solidaritatea pentru Libertatea de Constiinta a dat publicitatii rezultatele unui studiu finantat de Ambasada Olandei despre modul in care Biserica Ortodoxa Romana "invadeaza" viata sociala si da exemplul "campaniei" de constructie de biserici, pe care o considera discutabila din mai multe puncte de vedere."Impactul bisericilor ortodoxe asupra vietii din cartierele marilor centre urbane, unul dintre amplasamentele predilecte ale acestor edificii, este deopotriva destructiv si acaparator", sustin autorii raportului. Potrivit acestora, lacasurile ortodoxe au acoperit cel mai adesea "putinele spatii libere prin care arhitectura ingramadita a oraselor postcomuniste era lasata sa respire" , dislocand mici parcuri sau locuri de joaca.Construite uneori la distante de 10 sau 20 de metri de blocurile din jur, bisericile incomodeaza functional ambientul, afirmandu-si in schimb prezenta constanta in viata cetateanului, mai spune raportul. Pentru realizarea documentarului s-au desfasurat cercetari in cinci municipii respectiv Bucuresti, Buzau, Constanta, Suceava si Targu Mures. Cel mai des criticata, din acest punct de vedere, este Arhiepiscopia Tomisului. Trebuie sa mentionam ca nu avem nimic cu Biserica Ortodoxa, dar acest material face referiri la grave nereguli comise de inalti prelati.Frecventa cu care lacasurile de cult au aparut dupa Revolutia din 1989 nu poate sa fi scapat nici unui observator cat de cat atent al Romaniei post-decembriste. Dupa o lunga perioada in care cultele religioase din tara au functionat intr-un regim ce impunea restrictii severe ale libertatii de credinta, si uneori chiar intr-o stare de clandestinitate, dupa o campanie sustinuta a autoritatilor comuniste de eliminare a chestiunilor religioase din viata publica si de marginalizare a lor in viata privata, era intrucatva de asteptat ca libertatea post-decembrista sa aduca cu sine resuscitarea interesului pentru religie.Specialistii in domeniu apreciaza ca Romania este tara cu cel mai mare numar de biserici pe cap de locuitor din Europa. De cele mai multe ori acestea au fost instalate haotic, acolo unde s-a gasit o bucata de teren libera, in marile concentrari demografice.S-a ajuns pana acolo incat, efectiv, slujbele se tin in biserici improvizate, unele dintre ele la parterul blocurilor, chiar in niste baraci din tabla, si pana nu de mult in corturi, astfel incat poate conduce la ideea ca bisericile aproape au fost dughenizate.Biserici, in Constanta cel putin, s-au construit si se mai construiesc inca, peste tot.Uneori, amplasarea lacasurilor de cult socheaza. Astfel, in cartierul Tomis Nord, exista o biserica improvizata care se afla chiar la parterul unui bloc, iar o alta, tot in Tomis Nord, pe trotuarul bulevardului.Catedrala Dobrogei, proiect controversatUn alt aspect criticat de Raport il reprezinta aglomerari de astfel de cladiri ecleziastice si chiar aparitia bisericilor gemene, iar situatii de acest gen nu sunt rare. Astfel, in cartierul Kilometrul 5, in aceeasi curte sunt doua biserici, ca si in Inel 2, de altfel. In zona Peninsula, la numai cativa metri de catedrala episcopala se afla asa numita biserica alba. Si in parcul de la Casa de Cultura, o biserica este aproape gata, iar o alta este in constructie.In Raport se mai arata ca, "o situatie ce aduce aminte in anumite privinte de afacerea Parcul Carol intalnim si in Constanta, unde printr-o decizie a Consiliului Municipal s-a atribuit Arhiepiscopiei Tomisului un teren de cinci mii de metri patrati in Parcul Tabacarie pentru construirea unei catedrale ortodoxe dobrogene cu o capacitate de trei mii de persoane". Simultan, parcul este amenintat si de planurile primariei locale de a amenaja vaste spatii comerciale, printre care si un mall. "Chiar Arhiepiscopia Tomisului are in vedere un veritabil complex ortodox in Parc, ce urmeaza sa includa o cladire separata pentru clopotnita si un palat episcopal, iar acest complex se va intinde, conform noilor planuri, pe o suprafata de 1,5 hectare", se mai arata in lucrarea citata.Pe teritoriul parcului Tabacarie exista deja o biserica de lemn.De altfel, intr-un alt parc, de dimensiuni mai mici, aflat in apropierea garii, Arhiepiscopia construieste biserica "Sf. Stefan", ctitorita chiar de primarul Radu Mazare.Intrucat bisericile de cartier se construiesc frecvent fara sa se tina prea mult seama de interesele si opinia riveranilor, cetatenii s-au unit uneori in proteste impotriva incercarilor cultelor de a acapara putinele spatii verzi sau de joaca pe care le mai au la dispozitie. Protestele in cauza au luat uneori forma unor miscari organizate, de cursa lunga. Raportul arata ca "la Constanta, intentia de a construi un complex comercial si unul crestin-ortodox in Parcul Tabacarie a coalizat in opozitie o proto-alianta de cetateni si organizatii". Tot aici, demararea unui santier de biserica ortodoxa in Parcul Garii, dar si ridicarea unui garaj pentru salariatii Arhiepiscopiei a determinat opozitia spectaculoasa a arhitectilor si istoricilor din localitate.Prozelitism si intereseO tinta predilecta a conducerii Arhiepiscopiei Tomisului s-a dovedit a fi, de-a lungul ultimilor ani, autoritatile si institutiile publice. Incercarile de acaparare par sa se fi indreptat in patru directii preferate - armata, unitatile educationale, spitalele si penitenciarele - fara sa se limiteze insa la acestea.In judetul Constanta functioneaza in prezent lacasuri de cult la Colegiul National Pedagogic "Constantin Bratescu", la Grupul Scolar Ion Banescu din Mangalia si la Scoala Generala 33 din Constanta, si mai este in proiect avand aproape toate avizele construirea unui lacas de cult-sala de clasa in curtea scolii generale numarul 12, din Constanta.O parte a bisericilor sunt construite strategic chiar langa scoli. Astfel, Catedrala Eroilor "Sfanta Treime" de pe bulevardul Alexandru Lapusneanu si, anterior acesteia, paraclisul catedralei amenajat intr-un cort militar, au fost ridicate in imediata apropiere a Liceului de Arta. Pe langa lacasurile de cult din scoli, avem biserica in curtea Corpului 9 Operational Dobrogea, la Regimentul 34 Mecanizat de la Mihail Kogalniceanu, si una este proiectata a se ridica pentru jandarmi.Clerici fara legePractica atribuirii de terenuri in folosinta gratuita pare sa fie, in cazul Bisericii Ortodoxe, universala. Daca ar fi sa luam ca exemplu Arhiepiscopia Tomisului, trebuie sa aratam ca aceasta, mai ales de cand la carma se afla Inalt Prea Sfintitul Teodosie, a construit exact acolo unde a vrut fara sa respecte legea. Trebuie mentionat ca nici una din bisericile construite, mai ales cele din parcuri, nu au avize de mediu, asa de fapt cum ar fi normal.Raportul mai critica si persistenta santierelor de biserici, care constituie una dintre consecintele vizibile ale problemelor ridicate de finantarea campaniei de constructie a lacasurilor de cult. De multe ori, chiar se porneste la ridicarea de biserici in absenta unui calcul economic minimal. Unele dintre acestea sunt incepute de ani de zile, si parca nici gand sa se mai termina. Este cazul celei din fosta parcare de la Meconst, si chiar a celei din parcul Garii.Nu doar parcurile din centrele urbane ale Constantei sunt amenintate de constructia de lacasuri de cult, ci si rezervatiile naturale. Au existat, de-a lungul ultimilor ani, diverse proiecte de a inalta cruci impozante sau asezaminte religioase in rezervatiile naturale montane.Pentru a construi o manastire sau orice altceva intr-o arie naturala protejata sau in zona tampon a rezervatiei este necesar un studiu de impact al mediului si autorizatie de mediu data de Agentia de Protectie a Mediului. In judetul nostru, langa Cheile Dobrogei, chiar deasupra Pesterii Casian s-a construit cu putin timp in urma un lacas de cult, denumit manastirea Pestera Sfantul Ioan Casian si este condusa de staretul Protosinghel Iustin Petre. Inainte de aparitia manastirii si anexelor ei, in zona puteau fi intalnite turme de caprioare. Pestera, habitat unic al liliecilor, a fost transformata intr-un altar, cu icoane si lumanari la care vin sa se inchine credinciosii. Inspectorul Madalina Moga din cadrul Inspectoratului Teritorial de Protectie a Mediului, sectia Reglementari, ne-a declarat ca solicitarea pentru acordul de mediu privind construirea manastirii Pestera Sfantul Ioan Casian a fost depusa pe data de 3 martie a acestui an, in timp ce lucrarile au inceput de cativa ani.Mai presus de legeNu este singurul aspect de acest gen al Arhiepiscopiei conduse de IPS Teodosie.Anul trecut, a izbucnit un scandal din cauza construirii unei manastiri fara acord de mediu la cetatea Histria. Numai Justitia a mai putut rezolva conflictul izbucnit dintre Arhiepiscopia Tomisului si Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, dupa ce institutia bisericeasca a fost amendata de inspectorii de mediu pentru inceperea unei constructii fara avizele de mediu. In apropierea cetatii Histria, intr-o zona strict protejata, a fost ctitorita o manastire, desi Arhiepiscopia nu avea avizele necesare. Chiar daca institutia a primit o amenda data de inspectori de 75 milioane de lei si o somatie de a opri construirea edificiului monahal, lucrarea a continuat. Arhiepiscopia a si contestat sanctiunea. Specialistii spun ca in acest teritoriu se afla habitatul a zeci de specii de pasari aflate si ele sub protectie ecologica, dar si a lui Dumnezeu care le-a creat. Urmatorul pas in intentia Arhiepiscopiei Tomisului este construirea unei alte manastiri in vecinatatea Parcului National Muntii Macinului, regiune aflata sub protectie ecologica stricta. In aceasta zona traiesc ultimele exemplare de balaur dobrogean si de broasca testoasa dintr-o specie ce nu se mai gaseste in alte parti ale lumii, dar si o serie de pasari deosebit de rare, cum ar fi vulturii. Actiunea de ridicare a unei constructii monahale pe o suprafata de trei hectare la doua sute de metri de zona strict protejata constituie un pericol pentru respectivul habitat de pe Culmea Pricopanului a Muntilor Hercinici. Ecologistii impreuna cu biologi de renume s-au opus acestui proiect devastator pentru mediul parcului national. Viorel Rosca, seful Rezervatiei Parcul National Muntii Macinului, a declarat ca in urma acestor proteste va incerca sa propuna Primariei Macin sa aloce o alta suprafata de teren pentru construirea Manastirii Izvorul Tamaduirii de la Macin, la o distanta mai mare de parc, pentru a nu fi pus in pericol biotopul unicat din acesti munti. Reprezentanti ai Arhiepiscopiei au raspuns prompt acuzatiilor, afirmand ca vor tine cont de parerea specialistilor in probleme ecologice si vor incerca sa caute o amplasare a viitoarei manastiri intr-o zona care sa nu afecteze fauna si flora rezervatiei.