Anul filmului romanesc

Noua premiere cinematografice

Cele doua filme ("Filantropica" si "Occident") au rulat pe o perioada mai indelungata in cinematografele constantene, bucurandu-se de un real succes * Admiratorii priceperii lui Nae Caranfil de a starni rasul prin ironie, stapanirea naratiunii si abordarea lucida a oamenilor printre care traim s-au contrat cu cei carora sinceritatea si inventivitatea ludica ale lui Cristian Mungiu le-au mers la inima * Ultima premiera romaneasca a anului - "Furia", in regia lui Radu Muntean - confirma alunecarea spre realism si lipsa de teatralizare a tinerilor regizori

"Filantropica" si "Occident" au fost cele doua filme romanesti care au polarizat precum magnetii preferintele publicului in 2002, atragand, totodata, si atentia juriilor de la prestigioase festivaluri de profil. Cele doua filme au rulat pe o perioada mai indelungata in cinematografele constantene, bucurandu-se de un real succes. Admiratorii priceperii lui Nae Caranfil de a starni rasul prin ironie, stapanirea naratiunii si abordarea lucida a oamenilor printre care traim s-au contrat cu cei carora sinceritatea si inventivitatea ludica ale lui Cristian Mungiu le-au mers la inima. Dincolo de clasamentele subiective, succesul la public si critica al celor doua productii a dat apa la moara vestitorilor relansarii filmului romanesc. Lansat acum noua luni, "Filantropica" ruleaza inca in marile orase, iar de la mijlocul lunii decembrie, Mircea Diaconu, Gheorghe Dinica si Viorica Voda au trecut granita de est, la Chisinau. Filmul lui Nae Caranfil a mers din festival in festival, adunand pe drum cateva distinctii importante: premiul special al juriului la Wiesbaden, premiul publicului la Festivalul International al Filmului de la Paris. "O mare surpriza a fost ca filmul romanesc poate fi si un film de public, chiar si in Franta, lucru pentru care multa lume ar fi bagat mana in foc ca nu este posibil", spunea regizorul dupa succesul din Franta. Totodata, lungmetrajul a cules sase premii ale Uniunii Cineastilor: Marele Premiu, premiul pentru scenografie (Svetlana Mihailescu), cel mai bun rol feminin (Mara Nicolescu), cel mai bun rol masculin (Mircea Diaconu), premiul special al juriului (Gheorghe Dinica) si premiul pentru scenariu (Nae Caranfil). Pentru "Filantropica" urmeaza festivalurile de la Palm Springs si Sao Paolo, imediat dupa lansarea pe caseta video si difuzarea la un post de televiziune de la noi. Totodata, Asociatia Criticilor de Film din Romania a propus productia sa ne reprezinte la premiile Oscar 2003, categoria cel mai bun film strain. Sedusi de anuntul producatorului ca lungmetrajul va rula si in America, criticii au apreciat ca "Filantropica" va avea mai multe sanse decat "Occident". De cealalta parte, povestea lui Cristian Mungiu nu a trecut neobservata la Cannes - sectiunea Quinzaine des Realisateurs - si a facut furori la cel mai important eveniment cinematografic din Romania, obtinand Marele Premiu la Festivalul International de Film Transilvania de la Cluj. Dupa aceea, "inca un premiu pentru "Occident"" a devenit un stereotip: premiul publicului la Salonic, Premiul Nova la Montpellier, premiul pentru cel mai bun debut la Leeds. Publicul si critica nu s-au aflat insa pe aceeasi lungime de unda in cazul unei alte productii romanesti a anului. In ciuda acestui divort, "Garcea si oltenii" a doborat recordurile de spectatori si incasari: peste 200.000 de spectatori si mai mult de 7,5 miliarde lei incasari. Filmul situat pe locul intai in topul premierelor anului a fost vazut de mai multi oameni decat "Star Wars: Episodul II - Atacul clonelor" si "Stapanul inelelor: Fratia inelului". Dupa "Norocel" (in regia lui Radu Gabrea, dupa un scenariu de Rasvan Popescu) si "Occident", alte cinci filme ar fi trebuit sa iasa la un interval de cate doua saptamani in toamna si iarna. "Raport despre starea natiunii" de Ioan Carmazan si "Ce lume vesela" de Malvina Ursianu n-au apucat sa vada lumina cinematografelor in 2002. Ele sunt programate pentru anul acesta, urmand a fi vizionate si in cinematografele din Constanta. "Vlad Nemuritorul / Dracula the Impaler" a aparut pe ecrane la trei ani dupa ce a fost filmat, producatorii dand vina pe "surprizele" ivite pe parcurs: nevoia de a refilma unele scene, de a remonta mai dinamic pelicula, de a reface coloana sonora, de a face rost de bani pentru ca prima in lei obtinuta de la CNC isi pierduse din valoarea reala. "Turnul din Pisa" a marcat revenirea, dupa o pauza de zece ani, a regizorului Serban Marinescu, autorul controversatei ecranizari "Cel mai iubit dintre pamanteni". Doua premiere ale anului au avut ca subiect perioada comunismului, dar din perspective diferite: a calaului - "Dupa-amiaza unui tortionar" de Lucian Pintilie (regizorul a scris scenariul dupa romanul "Drumul Damascului" de Doina Jela) - si a victimei - "Binecuvantata fii, inchisoare" de Nicolae Margineanu. Cel din urma film este bazat pe cartea unei romance exilate la Paris dupa ce a trait torturile din inchisorile staliniste. Ultima premiera romaneasca a anului - "Furia", in regia lui Radu Muntean - confirma alunecarea spre realism si lipsa de teatralizare a tinerilor regizori. Conditia: spectatorii sa se dezbare de prejudecati la intrarea in sala. Fara etichete de tipul: "cu Adrian Copilu` Minune, deci cu manele", "Muntean face doar publicitate", "Dragos Bucur e ala din "Castigi fara sa stii"", unii regizori tineri pot schimba ritmul filmului de la noi spre rapid, foarte rapid.