Morgana

Demisecul zilei

Vasile s-a apucat de afaceri cu petrol. Greu a fost pana a prins gustul. Dupa bulibaseala din decembrie, cand s-a taiat tara in felii si s-a impartit egal la popor sub forma de cupoane, toti au fost prinsi de febra afacerilor. Se uitau la numele incarligate ale intreprinderilor si se intrebau: sa ma bag in industria sarmei ori la aia de ciocolata? Sa-mi trag flota sau o fabrica de gumari? Doar Vasile era linistit: stia cu precizie ce afacere i se potriveste. De cand a vazut serialul Dallas a simtit o chemare, a stiut ca locul lui e in alta parte, printre magnatii petrolului. Si-a cumparat, chiar, o palarie de cow-boy, de-aia de paie, cu care mergea la plaja. Era doar o chestiune de timp sa ajunga si el ca JR. Asa ca a subscris, fara nici o clipire, la Peco. Ba si-a convins si sotia si socrii si cumnatii si finii si verisorii sa o faca: cu cat vor fi mai multi, cu atat vor avea, impreuna, un numar mai mare de actiuni. Dupa calculele lui, clanul Vasile urma sa detina majoritatea, asa ca astepta, linistit, sa fie chemat la sedinta consiliului de administratie, sa dea indicatii in chestiuni capitale pentru petrolul romanesc. A trecut multa vreme fara ca Vasile sa intre la idei: isi spunea mereu ca n-o sa il deranjeze pe el pentru orice fleac. Cand, in fine, a primit instiintare ca trebuie sa-si ridice dividendele, s-a dus in oras, a cumparat cea mai mare valiza, si-a pus costumul de la nunta si palaria de cow-boy, si-a luat neamurile cu el si s-a dus sa-si colecteze paralele. Cu banii primiti abia de si-a cumparat un bilet de troleu, dar nu s-a intimidat: se stie ca lumea petrolului e plina de sacali, asa ca a strans din dinti si s-a apucat, cu si mai multa furie, de treaba. A incercat, mai intai, sa intre in mafia benzinarilor, dar a avut iar ghinion: in loc sa dea cep la conducta principala, a avut ghinionul sa gaureasca o teava pe care altii, mai vechi in bransa, o montasera la conducta sa fure. Haituit de acestia, Vasile a fost nevoit sa fuga din tara ca sa-si salveze pielea. Abia a apucat sa-si vanda casa pe cativa bistari. Dar visul lui a ramas neclintit. Acum a ajuns in desert, si-a cumparat, cu ultimii bani, o rapciuga de camila si a pornit, calare, prin nisipurile nesfarsite, sa caute niscaiva petrol. Din cand in cand il sacaie o vedenie: o fantana cu cumpana isi leagana alene galeata din care curge, ispititor, cel mai negru titei din lume. Vasile se freaca la ochi, fantana dispare si reapare un pic mai incolo: semnele sunt destul de clare, comoara e-n zona, dar camila e cam obosita. Dintr-odata trece pe langa el, in mare viteza, o ceata de biciclisti. Se freaca la ochi, viziunea nu mai dispare, doar ca se pierde, treptat, in zare. Apoi aude un scartait de lant si vede un biciclist codas apropiindu-se vertiginos. Intrigat, il intreaba care e spilul de merg toti cu viteza aia. Ala il dumireste: "totul e sa prinzi putina viteza. Atunci simti curentul, te inviorezi, pedalezi mai repede, se face si mai racoare, creste si viteza". Si, hat, a si disparut in zare. Vasile imboldeste camila, aia isi stoarce ultimele puteri si alearga, simte curentul, se invioreaza, Vasile o mana mai tare, camila alearga mai iute, e si mai racoare, Vasile o impunge mai tare, camila accelereaza, apoi, brusc, cade lata, cu copitele-n sus. Vasile se ridica din praf, o cerceteaza, apoi ii trage un sut, cu naduf: "ia te uita, a inghetat!".