Mohamad Munaf, condamnat la zece ani de inchisoare

Mohamad Munaf, ghidul jurnalistilor romani rapiti in Irak, a fost condamnat, joi, de Curtea de Apel Bucuresti, la zece ani de inchisoare si la plata a cate doua milioane de euro celor trei jurnalisti romani rapiti in Irak. Mohammad Munaf a fost condamnat la zece ani de inchisoare si interzicerea drepturilor pentru alti cinci ani dupa executarea pedepsei, fiind acuzat de fapte de terorism. De asemenea, instanta a respins cererea de expulzare lui Mohammad Munaf de pe teritoriul statului roman dupa executarea pedepsei, invocand dispozitiile articolului 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si Legea 194 din 2002 privind regimul strainilor din Romania. Curtea de Apel Bucuresti a mai decis ca Mohammad Munaf sa plateasca cate doua milioane de euro cu titlu de daune morale pentru fiecare dintre cei trei jurnalisti romani rapiti in Irak: Ovidiu Ohanesian, Sorin Miscoci si Marie-Jeanne Ion. Totodata, Munaf mai trebuie sa plateasca inca o suta de mii de lei, cu titlul de cheltuieli judiciare catre stat, o mie de lei reprezentand onorariul pentru avocatul din oficiu de serviciile caruia a beneficiat. Sentinta Curtii de Apel Bucuresti poate fi atacata cu recurs, la instanta superioara. In 17 octombrie 2005, Omul de afaceri sirian Omar Hayssam si Mohammad Munaf - ghidul jurnalistilor Marie Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Ohanesian - au fost trimisi in judecata. In iulie 2006, instanta a hotarat judecarea separata a celor doi, din cauza dificultatilor aparute in procedura de citare a lui Munaf, dar si a starii de sanatate a lui Hayssam. Retinut de Fortele Coalitiei Multinationale din Irak, in complexul militar Camp Cropper, imediat dupa eliberarea jurnalistilor, Munaf a fost condamnat la moarte de catre Tribunalul penal central din Bagdad. Mohamad Munaf a fost condamnat, in 12 octombrie, alaturi de alte cinci persoane pe baza declaratiilor inculpatilor, a marturiilor reprezentantului Ambasadei Romane, a unui agent secret si a altor martori si a rechizitoriului intocmit de Directia de Crime Mari. In hotarare nu sunt alte probe mentionate decat declaratii, filmul rapirii fiind refacut fara date stricte, fapta fiind localizata de anchetatori in "zona celor patru strazi in cartierul Al Yarmouk", fara sa fie mentionate ora sau macar momentul zilei. Magistratii irakieni au stabilit ca "operatiunea de rapire a fost planificata in Romania de catre un mare om de afaceri sirian, numitul Omar Hayssam, si urma sa fie executata in Irak. Acesta din urma l-a trimis pe fratele sau Mahmud Omar in Irak pentru a fi intermediarul cu faptuitorii la executarea operatiunii si pentru sprijinul material." In decizie, instanta irakiana precizeaza ca Mohamed Munaf si ceilalti inculpati si-au sustinut nevinovatia. Insa, in incheierea de sedinta se mentioneaza ca fratele lui Munaf, Yousef, "a recunoscut in fata ofiterului de ancheta faptul ca fratele lui, Mohamed Munaf, l-a contactat si i-a vorbit despre rapirea jurnalistilor romani deoarece el ar fi avut interese de pe urma acestei operatiuni". Munaf a fost judecat pentru terorism si la Bucuresti, el fiind audiat, in 14 decembrie 2006, printr-un sistem video. Mohammad Munaf a scapat de spanzuratoare dupa ce judecatorii Curtii de Casatie din Irak au anulat sentinta de condamnare la moarte prin spanzuratoare a acestuia, pe motiv ca in dosar nu mai exista probele pe baza carora s-a dat, initial, sentinta. Dosarul in care omul de afaceri Omar Hayssam si Mohammad Munaf au fost trimisi in judecata de procurorii instantei supreme, pentru implicare in rapirea jurnalistilor, a fost solutionat de Curtea de Apel Bucuresti. Cei doi sunt acuzati de initiere, constituire si sprijinirea unei asocieri in scopul savarsirii de acte de terorism, precum si de complicitate la savarsirea infractiunii de act de terorism. Potrivit rechizitoriului in baza caruia dosarul rapirii a fost trimis la instanta, Omar Hayssam a intentionat initial sa organizeze rapirea unor senatori si deputati romani - printre care senatorul Ion Vasile (tatal jurnalistei Marie Jeanne Ion), cu care era in relatii destul de apropriate - sau a unor oameni de afaceri influenti. Acestia urmau a fi invitati in Irak de catre oficiali din aceasta tara pentru a discuta despre recuperarea de catre Romania a datoriei de la Irak si rapiti de Ibrahim Al Giuburi (cumnatul lui Mohammad Munaf) sau de membri ai tribului Kubeisi, implicati si in alte actiuni de rapire. Potrivit actului de acuzare, Hayssam urma sa fie contactat de rapitori, care trebuia sa-i ceara o rascumparare de un milion de dolari pentru fiecare rapit. Eliberarea urma sa fie conditionata de deplasarea lui Hayssam la Bagdad pentru a negocia personal totul si de plata banilor ceruti pentru eliberare. Potrivit rechizitoriului, ideea rapirii unor jurnalisti i-a venit lui Hayssam in ianuarie 2005, dupa ce a urmarit la Al-Jazeera cazul jurnalistei Giulliana Sgrena. In rechizitoriu este citat un martor - angajat in cadrul uneia din firmele lui Hayssam - caruia i s-a spus ca sirianul este mai agitat din cauza problemelor juridice pe care le are, dar ca acestea se vor rezolva in cel mai scurt timp deoarece inculpatul se pregatea sa intreprinda pentru Romania o actiune similara cu cea din Yemen cand au fost eliberati marinarii romani. Procurorii au mai stabilit ca, pentru reusita planului si pentru a obtine credibilitate, Omar Hayssam avea chiar intentia sa se automutileze, facandu-si o rana la gat cu un cutit ori chiar tragandu-si un foc de arma intr-o zona mai putin vitala a corpului, ca lumea sa creada ca s-a expus la un pericol real pentru a salva viata ostaticilor. Hayssam spera ca, printr-un astfel de act de eroism, va obtine recunostinta autoritatilor, in special a Presedintiei. Totodata, sirianul considera ca, invocand si contributia sa in eliberarea marinarilor ostatici in Yemen si beneficiile pe plan politic si economic ale implicarii sale in aceasta actiune, isi va dezvolta relatiile politice si de afaceri. Potrivit rechizitoriului, Hayssam mai urmarea ca autoritatile judiciare romane sa ii deblocheze conturile pentru ca sa poata plati sumele pretinse ca rascumparare, iar el sa transfere in strainatate doua milioane de dolari (bani din afacerile sale, pe care vroia sa le instraineze de urgenta). Pentru ca autoritatile romane sa le piarda urma, banii urmau sa fie depusi in mai multe conturi deschise la banci de pe teritoriile mai multor state. Problemele judiciare ale lui Hayssam s-au accentuat in ianuarie 2005, sirianul asteptandu-se sa fie arestat, el stiind ca telefoanele ii erau interceptate. Hayssam era ingrijorat pentru ca nu reusise sa obtina punerea sa sub interdictie pe motiv de alienatie si debilitate mintala, cu desemnarea unui curator (demers inceput dupa ce perchezitiile facute la firmele sale, in noiembrie 2004, au relevat incalcari ale legii, sirianul fiind banuit de evaziune fiscala si spalare de bani). Daca ar fi fost declarat iresponsabil, Hayssam ar fi scapat de caracterul penal al faptelor pentru care era cercetat si, implicit, de trimiterea in judecata. Potrivit rechizitoriului, Hayssam ar fi insistat ca Munaf sa rezolve in Irak problema rapirii unor jurnalisti romani. Munaf ar fi refuzat implicarea in rapire, pe motiv ca fratele sau Youssef a fost impuscat in Irak si ca operatiunea este deosebit de riscanta. In aceste conditii, Hayssam l-ar fi amenintat cu atragerea lui intr-o ancheta penala, dar si cu moartea. Munaf sustine ca l-a crezut capabil pe Hayssam de asa ceva, avand in vedere antecedentele sale: la inceputul anilor 1990, sirianul ar fi contactat o grupare terorista cecena pentru a asasina un functionar al Ambasadei Siriei, care l-ar fi amenintat ca va divulga autoritatilor ca detine un pasaport fals, folosit pentru deplasari in Ungaria. In plus, Munaf a sustinut ca stia ca o persoana care l-a inselat pe Hayssam cu o suma de bani ar fi fost sechestrata in casa acestuia si dupa ce ar fi fost batuta ar fi fost fortata sa recunoasca fapta. In aceste conditii, Munaf ar fi fost de acord cu planul rapirii, in conditiile in care ziaristii ar fi urmat sa fie sechestrati doar pentru doua-trei zile, cat ar fi durat sa fie achitata "rascumpararea". Totodata, potrivit planului, ostaticilor trebuia sa li se asigure apa minerala, cafea si posibilitatea de a face dus, se arata in rechizitoriu. Munaf a fost cel care a obtinut viza de Iordania, in 21 martie, iar a doua zi pe cea pentru Irak, fiind sprijinit in demersul sau - potrivit rechizitoriului - de ambasadorul Palestinei la Bucuresti, Fuad Bital, ajutat la randul lui, de ambasadorul Iordaniei. Referitor la partea financiara, potrivit rechizitoriului, Munaf Mohammad, Omar Hayssam si Ibrahim Al Giuburi au stabilit ca operatiunea de rapire sa coste 30.000 de dolari. Totodata, Omar Hayssam ar fi stabilit ca suma pe care rapitorii urmau sa o ceara ca rascumparare sa fie initial de patru milioane de dolari, pentru ca, in urma unor asa-zise negocieri, sa scada pana la doua milioane de dolari. Totusi, suma reala pe care Hayssam ar fi trebuit sa o plateasca gruparii de rapitori ar fi urmat sa se ridice la doar 200.000 de dolari, diferenta de pana la patru milioane urmand sa fie depusi in strainatate in diferite conturi, conform rechizitoriului. In 28 martie, Marie Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Ohanesian au fost rapiti la Bagdad, din apropierea hotelului in care erau cazati. Jurnalistii au stat sechestrati 55 de zile in Irak, actiunea de rapire a lor fiind pusa la cale de cei doi arabi, sustin anchetatorii romani. La scurt timp dupa eliberarea jurnalistilor romani, Ministerul Public sustinea ca, din audierea preliminara a suspectilor retinuti la Bagdad, a rezultat ca intreaga operatiune de rapire a jurnalistilor a fost initiata, infiintata si coordonata de catre Hayssam si Munaf. Totodata, din declaratiile date - in calitate de martor - de persoanele retinute in Bagdad a rezultat ca rapirea ar fi fost planificata in Romania, preciza Ministerul Public. In acest caz au fost audiati pana acum cei trei jurnalisti, precum si alte persoane, printre care tatal jurnalistei - senatorul Vasile Ioan, dar si jurnalistul Petre Mihai Bacanu - sef al lui Ovidiu Ohanesian la momentul rapirii.

Scris de: {autor}MFX{/autor}