Orhan Pamuk Editorii vor, de cele mai multe ori, sa puna o moschee pe coperta cartii mele
Orhan Pamuk: Editorii vor, de cele mai multe ori, sa puna o moschee pe coperta cartii mele
25 Apr, 2008 00:00
ZIUA de Constanta
1255
Marime text
Scriitorul turc Orhan Pamuk, prezent la Bucuresti intr-o vizita de cateva zile, a povestit, miercuri seara, la intalnirea de la Ateneu, cu cititorii romani, ca, in cazul traducerilor cartilor sale, editorii vor uneori sa schimbe titlul, dar ca, de cele mai multe ori, vor sa puna o moschee pe coperta.
Scriitorul laureat al Premiului Nobel pentru Literatura a mai spus, referindu-se la traducerile romanelor sale, ca ceea ce conteaza cel mai mult este muzica interioara. Pamuk, ale carui carti sunt traduse in 56 de limbi, a dezvaluit faptul ca afla cum suna volumele sale in diferite limbi de la jurnalisti sau din variantele in engelza. "Lucrez indeaproape cu traducatoarea mea si de multe ori nu pot sa accept ca vocea mea in engleza este asa". "Dar cel mai important lucru pentru mine este muzica interioara", a subliniat Pamuk.
O alta curiozitate dezvaluita de Pamuk a fost faptul ca doreste mereu sa vada coperta cartilor sale din toata lumea. "Sunt ca un copil care se bucura de o colectie de fotografii. Cateodata (editorii, n.r.) vor sa schimbe titlul, ceea ce nu se intampla, dar, de cele mai multe ori, vor sa puna o moschee pe coperta mea".
Pamuk a vorbit cititorilor de pe scena Ateneului, unde a aparut alaturi de jurnalistul Emil Hurezeanu, criticul literar Marius Chivu, criticul literar Ovidiu Simonca, Tudor Octavian, Dragos Bucurenci si reprezentanti ai editurii Curtea Veche, care a publicat pana acum patru volume ale scriitorului.
"Pamuk se intalneste astazi cu cititorii sai mai mult virtuali decat consumatori, deoarece doar patru carti ale lui Pamuk au fost traduse in romana", a spus Hurezeanu in deschiderea evenimentului. Jurnalistul a afirmat ca scriitorul turc este intr-un univers simbolic foarte familiar romanilor. "El este romancierul care se afla intre Vest si Est (...), care sta pe malul Bosforului, intre Asia si Europa, este cel care surprinde de fiecare data".
Emil Hurezeanu a spus ca Pamuk "este cel care spune ca nu il intereseaza politica, desi este unul dintre cei mai prezenti autori pe arena politica".
Ovidiu Simonca a citit un fragment din traducerea in limba romana a cartii "Ma numesc Rosu", declarand: "Pentru ca domnul Pamuk vorbea despre muzicalitate, sa vedem cum suna varianta in limba romana a cartii sale intr-o sala de concert de la Ateneul Roman".
Desi a marturisit ca este pasionat de istorie, in special de istoria Imperiului Otoman, Orhan Pamuk considera ca relatia sa cu Europa s-a creat firesc. "Tatal meu avea o biblioteca mare si citeam literatura din Franta sau Rusia". Pamuk a marturisit ca, "atunci cand este vorba de literatura buna, o citim de parca ar fi scrisa de vecinul nostru, indiferent de nationalitate". De asemenea, el a marturisit, referindu-se la tentativa de asasinat prin care a trecut, ca singura oroare pe care asasinii au pus-o asupra sa este ca toata lumea il intreaba daca crede ca o sa fie omorat.
Pamuk a mai spus ca nu a devenit nationalist, desi a trait intr-o tara in care, in ultimul timp, au fost promovate sentimentele nationaliste, deoarece nationalismul nu ajuta o tara, ci este "o miscare care trebuie sa ii seduca pe cei saraci". "Turcia nu a fost o colonie a Imperiului Otoman, deci nu a fost o tara suprimata, in care sa fie nevoie de sentimente nationaliste", a spus Pamuk, adaugand: "Nu sunt nationalist pentru ca nationalismul nu inseamna cultura, ci politica".
Intrebat cum se simte ca laureat al premiului Nobel, care, dupa cum se spune, este motivat si de interese politice, Orhan Pamuk a raspuns ca nu a primit o institutie, ci un premiu. El a precizat ca, daca ar fi facut parte din comitetul care a decis unde sa mearga Premiul Nobel in 2006, cand el a fost cel laureat, ar fi acordat distinctia unor scriitori ca Philip Roth, John Updike, Javier Marias sau Peter Haneke.
Scriitorul turc, care lucreaza 14 ore pe zi, a spus ca se considera mai muncitor decat restul artistilor. "Nu consider acest lucru munca (...) Oamenii cred ca exista o contradictie intre a sta singur intr-o camera si a fi faimos, dar nu este nicio contradictie, pentru ca eu sunt faimos pentru ca am stat singur intr-o camera si am scris".
La finalul intalnirii, autorul a marturisit ca poarta dupa el un aparat foto cu care pozeaza locurile unde merge. "Cateodata, arat pozele prietenilor, cateodata nu le arat nimanui", a marturisit Pamuk. "Eu nu imi amintesc lucrurile in cuvinte, ci in imagini. Cand vad o fotografie, imi aduc aminte de tot".
Universitatea din Bucuresti i-a acordat, miercuri, lui Orhan Pamuk titlul de Doctor Honoris Causa "in semn de recunoastere a excelentei intelectuale, de apreciere a contributiei sale originale la prestigiul si evolutia literaturii, precum si de consideratie fata de fermitatea convingerilor sale etice". La ceremonie a fost prezent si scriitorul Norman Manea.
"Universitatea din Bucuresti este onorata sa il aiba prezent pe scriitorul Orhan Pamuk, care vorbeste despre aceasta parte a lumii, Sud-Estul Europei", a spus Rectorul Universitatii din Bucuresti, Ioan Panzaru. "Simtim ca in Romania suntem intr-o umbra, unde Estul vine cu realitati si Vestul vine cu idei".
Orhan Pamuk este Doctor Honoris Causa al Freie Universitat Berlin (2007) si al Universitatii Bogazici din Istanbul. In 2006, scriitorul turc a fost "visiting professor" al Universitatii Columbia.
Programul scriitorului turc in Romania a continuat, in 24 aprilie, cand a acordat autografe tuturor celor prezenti in magazinul Diverta Magheru. Dupa sesiunea de autografe, Pamuk a participat, alaturi de invitatii editurii Curtea Veche, la cocktailul care a avut loc la Clubul Taranului, din incinta Muzeului Taranului Roman.
Curtea Veche a inceput editarea unei serii de autor Orhan Pamuk in 2006, cu mult timp inainte ca scriitorul sa castige Premiul Nobel pentru Literatura. Faimos in Turcia prin scrierile sale, Orhan Pamuk si-a sporit notorietatea in 2005, in intreaga lume, dupa ce a criticat dur cateva pacate neispasite ale tarii lui: genocidul armenilor din 1915 si o suprimare similara a minoritatii kurde. Din cauza reactiilor grupurilor nationaliste, scriitorul, in varsta de 53 de ani, a fugit din Turcia pentru o perioada, iar cand s-a intors, statul s-a pregatit sa-l judece pentru "insultarea" Turciei si a identitatii nationale. Organizatii de protectie a drepturilor omului si asociatii ale scriitorilor din toata lumea s-au aratat solidare cu Pamuk. Pana la urma, procesul a fost abandonat, in mod oficial, din cauza unei probleme de procedura.
Orhan Pamuk a fost tradus in aproape 40 de limbi si a primit o multime de distinctii, inclusiv premiul Médicis étranger 2005 pentru "Zapada" si premiul Impac 2003, obtinut cu "Ma numesc Rosu".
In 2005, la Targul de Carte de la Frankfurt, scriitorul a primit prestigiosul Friedenspreis (Premiul Pacii), numele sau alaturandu-se unor laureati celebri: Vaclav Havel, Mario Vargas Llosa, Susan Sontag, Peter Esterhazy si altii.
Printre cartile semnate de Orhan Pamuk si traduse de Curtea Veche se afla "Ma numesc Rosu", "Fortareata alba", "Viata cea noua" si "Cartea neagra". Orhan Pamuk este invitat si la Festivalul "Zile si Nopti de Literatura", de la Neptun, din perioada 7-11 iunie.
Scris de: {autor}MFX{/autor}
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii