Romania este pe locul trei la numarul de plangeri inscrise la CEDO

Romania se afla pe locul trei in functie de numarul de plangeri inscrise la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) si, desi 70-80 la suta dintre acestea sunt declarate inadmisibile, numarul mare de sesizari este un semn ca in stat functioneaza democratia, potrivit magistratilor europeni. O delegatie romana formata din membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a fost, in perioada 25-27 februarie, intr-o vizita de studiu la CEDO, la initiativa profesorului universitar doctor Corneliu Birsan, judecator la Curtea Europeana, si a procurorului Razvan Horatiu Radu, agent guvernamental la aceasta instanta. Din delegatie au facut parte judecatorii Angela Harastasanu, Anton Pandrea, Dan Lupascu, Mihaela Tabirca, Victor Camenita Pasca si Gheorghe Buta si procurorul Liviu Dascalescu. Potrivit datelor statistice privind volumul de activitate al CEDO, Romania se afla pe locul trei dupa numarul de plangeri inregistrate la aceasta instanta europeana, insa 70-80 la suta dintre acestea sunt declarate inadmisibile. Totalul plangerilor privind Romania aflate pe rolul Curtii in 2007 este de 8.640, iar condamnarea statului roman a intervenit in 34 de cauze. Numarul de cauze solutionate de instantele din Romania in anul 2007 este de 1.478.293. Judecatorul Josep Casadevall, presedinte de sectie al Curtii, este de parere ca numarul mare de sesizari adresate acestei instante de catre cetatenii unui stat dovedeste, in primul rand, imprejurarea ca in statul respectiv functioneaza regulile democratiei. In acelasi sens, acesta a mai mentionat ca este si un semn al cunoasterii de catre petenti, avocatii lor, a Conventiei Europene. Cauzele impotriva Romaniei vizeaza aspecte precum neexecutarea hotararilor judecatoresti, protectia proprietatii - indeosebi existenta a doua titluri de proprietate asupra aceluiasi bun si faptul ca Fondul Proprietatea nu ofera o reparatie efectiva, pensiile personalului militar - daca sunt sau nu supuse impozitului pe venit, arestarea preventiva (competenta organului care dispune aceasta masura), recursul in anulare, durata procedurilor, dreptul de acces la instanta (cuantumul ridicat al taxei judiciare de timbru), conditiile de detentie din penitenciare si practica neunitara. In acest context, magistratii au mentionat faptul ca in cauza Popescu Dumitru impotriva Romaniei, pentru prima data s-a spus ca judecatorii interni pot lasa neaplicata o dispozitie din dreptul national incompatibila cu CEDO. Referitor la durata procedurilor, magistratii au aratat ca unele state au adoptat reglementari specifice in aceasta materie. De exemplu, Italia, Polonia sau Slovenia, precizari care nu se regasesc in legislatia romana. Profesorul universitar doctor Corneliu Birsan a insistat asupra necesitatii revizuirii urgente a procedurilor, asezarea judicioasa a competentelor si crearea cadrului adecvat pentru ca Inalta Curte de Casatie si Justitie sa-si poata indeplini rolul de interpretare si aplicare unitara a legii. Potrivit raportului CEDO, responsabilitatea executarii hotararilor revine Comitetului de Ministri, care trebuie sa controleze aplicarea hotararii si sa vegheze la plata eventualelor reparatii financiare. Cu toate acestea, exista si doua exemple de hotarari neexecutate in totalitate, din care unul priveste cauza Ilascu impotriva Rusiei si Moldovei. Magistratii au evidentiat preocuparea Curtii de a-si imbunatati procedurile, lucru care ar fi posibil prin intrarea in vigoare a Protocolului nr. 14.

Scris de: {autor}MFX{/autor}