Gruparea de lupta impotriva minelor, o piesa importanta din cadrul NATO

Rolul principal al gruparii este unul defensiv, ea fiind in timp de razboi o forta de interventie rapida * Membrii permanenti ai fortei sunt Germania, Italia, Grecia, Turcia si Spania care asigura sefia prin rotatie la un interval de timp cuprins intre trei si sase luni

Exercitiul Cooperativ Mako 06 a continuat ieri cu prezentarea Gruparii Navale Permanente de lupta impotriva minelor din Mediterana (SNMCMG2). Acest compartiment detine nave mai mici, vanatoare de mine si dragoare ce constituie o forta defensiva. Gruparea a aparut deoarece minele constituie un armament asimetric ce permite potentialului utilizator sa controleze zone. Acestea constituie pe langa amenintarea militara si una civila. Cu ajutorul minelor puse in locuri strategice, utilizatorii pot ingreuna sau chiar bloca accesul in porturi al convoaielor cu alimente sau combustibil. In momentul de fata, peste 36 de tari produc mine care sunt cumparate de alte 100 de tari. Inventarul mondial al acestui tip de armament atinge sute de mii de exemplare. Chiar si gruparile teroriste au acces la mine in Irak, trupele aliate descoperind mine de tip Manta. Grupul de lupta anti-mina este o forta de reactie rapida a NATO si teoretic dupa noua politica a pactului poate fi desfasurat oriunde in lume. Aria de interes a grupului este reprezentata de Marea Mediterana, Marea Neagra si Marea Rosie. Gruparea a fost fondata in anul 1999, iar prima sa operatiune a fost intitulata "Alied harvest". In timpul acestei misiuni au fost distruse 80 de mine aflate in Marea Adriatica. Pe timp de pace, activitatile SNMCMG2 sunt de supraveghere a diferitelor zone si de adunare a imaginilor de pe fundul marii. Inainte de a veni la actiunea MAKO din Romania au reusit sa distruga doua mine din al Doilea Razboi Mondial aflate pe canalul Sauda. Printre actiuni se mai numara cele legate de Dialogul Mediteranean, manevre tactice si instruire si preocuparea permanenta de imbunatatire a echipamentului si tehnicilor de distrugere a minelor. Membrii permanenti ai gruparii sunt Germania, Italia, Spania, Grecia si Turcia. Printre membrii implicati in actiuni periodice se numara Belgia, Olanda, Anglia si Statele Unite. Grupul este compus dintr-o nava comandant si sapte nave mai mici. Comanda se face prin rotatie pentru o perioada cuprinsa intre trei si sase luni. In momentul de fata, Turcia detine sefia grupului, comandant fiind capitanul Ertugrul Goktunali, iar nava comandant este Hasan Pasa.Vanatorul de mine FuldaEste una din cele 12 nave din clasa 332, aceasta este cea mai avansata unitate de vanatoare de mine pe care o are Marina Germana. Vasul are un echipaj format din 41 de marinari carora li se adauga cinci scafandri antrenati in lupta antimina. Din punct de vedere tehnic, el are doua motoare, unul diesel si unul electric, acesta din urma fiind folosit in timpul misiunilor de neutralizare a minelor. Este o nava lenta ce poate merge cu o viteza maxima de doua noduri. Ca armament, vasul este echipat cu un tun antiaerian si doua rachete Stinger. Pentru descoperirea minelor, marinarii au la dispozitie un sonar foarte performant si doua vehicule Pinguin telecomandate. Chila navei este construita din material amagnetic pentru a nu activa minele ce pot avea foarte multi senzori. Autonomia vasului este cuprinsa intre 10 si 14 zile, echipajul putand desfasura activitati in campul de mine in mod normal intre 12 si 24 de ore, putand ajunge in situatii speciale pana la 120 de ore. Misiunile la care participa Fulda presupun cautarea unor zone de ancorare, stabilirea unor itinerarii in functie de conditiile de ambient, se cauta mina cu ajutorul sonarului, iar dupa ce se stabileste contactul se trimite vehiculul telecomandat.