Aleşii noştri nu agreează trocul lui Băsescu De ce (nu) vor să demisioneze parlamentarii constănţeni

„Sunt gata să-mi depun mandatul simultan cu cei 588 de parlamentari, să facem simultan alegeri parlamentare şi prezidenţiale pentru suprapunerea mandatelor. Sigur, asta necesită o revizuire rapidă a Constituţiei, ca să facem singura combinaţie posibilă şi care la noi are un precedent", a declarat, miercuri, într-o conferinţă susţinută la Palatul Cotroceni, preşedintele Traian Băsescu. Revizuirea Constituţiei s-ar face, în opinia şefului statului, în acord cu rezultatul referendumului din 2009, potrivit căruia Parlamentul României ar trebui să aibă maximul 300 de parlamentari. Amintim că, în urma votului din 9 decembrie, românii sunt reprezentaţi în Legislativ de 588 de parlamentari.

Cum ar proceda parlamentarii constănţeni? Agreează ei ideea unei demisii, mai ales în contextul în care unii au intrat în Parlament în urma redistribuirii, cu procente nu tocmai de invidiat?

Deputatul Colegiului 6, social democratul Eduard Martin, a declarat că, în opinia sa, cei care ar trebui să demisioneze sunt acei senatori şi deputaţi care au intrat în Parlament prin redistribuire, cu scoruri de-a dreptul ruşinoase. „Doar ce am fost aleşi. Să-şi dea demisia doar cei care au intrat cu 15%. Şi-aşa suntem prea mulţi din cauza lor. Nici măcar nu sunt reprezentativi pentru colegii. De ce să-mi dau eu demisia?!? Ei sunt în plus în Parlament. Să-şi dea ei, în bloc, demisia de onoare", a menţionat Martin. Parlamentarul constănţean a declarat că varianta sa este cea în care preşedintele Băsescu îşi duce mandatul la final, iar în ziua expirării mandatului acestuia parlamentarii demisionează pentru ca, ulterior, să fie organizate, concomitent, alegeri parlamentare şi prezidenţiale.

Deputatul Colegiului 1, liberalul Gheorghe Dragomir, nu a fost dispus să ia în calcul varianta propusă de preşedintele Traian Băsescu. „Nu mă interesează. Nu îl cred. Pe mine nu m-ar deranja nicio variantă, dar parlamentarii nu-şi vor da demisia după ce au trecut printr-o campanie", a declarat liberalul constănţean. Dragomir a mărturisit că speră ca în 2016 românii să aibă un Parlament cât mai apropiat de ceea ce-şi doresc, atât din punct de vedere calitativ, cât şi cantitativ.

În opinia senatorului Colegiului 2, social democratul Nicolae Moga, „declaraţia preşedintelui este fără fundament". „După modificarea Constituţiei vom vedea cum s-ar putea organiza alegeri anticipate. Mai discutăm după asta. Dar mi-aş da demisia şi mâine dacă lucrurile s-ar îmbunătăţi", a afirmat Moga.

Proaspăt parlamentar, deputatul PP-DD Mihai Tararache susţine că ar demisiona dacă prin revizuirea Constituţiei s-ar ajunge la un număr de maximum 300 de parlamentari.

Democrat liberalul Florin Gheorghe, fost consilier în Consiliul Local Municipal Constanţa, a declarat că este dispus să demisioneze din Parlament în acelaşi timp cu preşedintele Băsescu. „Bineînţeles că sunt de acord să-mi dau demisia. Poate se modifică şi legea electorală. Facem uninominalul mai uninominal. Căutăm altă formulă. Mi-aş da demisia fără nicio problemă. Nu am nevoie de niciun scaun".

Social democrata Manuela Mitrea, deputat în Colegiul 8, nu a intrat în detalii pe această temă. Parlamentarul s-a rezumat la a spune doar că nu poate da un răspuns concret „la ceva ce nu există oficial".

Ca şi Eduard Martin, deputatul USL Mircea Titus Dobre consideră că cei care ar trebui să demisioneze din Legislativ sunt parlamentarii care au ajuns acolo de pe poziţia a doua. El crede că dacă aceştia ar demisiona, numărul actual al parlamentarilor ar scădea cu aproximativ 200.

Senatorul Gigi Chiru a fost mai tranşant decât colegii săi parlamentari: „Da. Dacă există consens pentru revizuirea Constituţiei, pentru reducerea numărului de parlamentari nu mă voi opune unui astfel de demers. Chiar îl susţin".

Deputatul UDTTMR Varol Amet nu ia în calcul o demisie. Ales la nivel naţional, nu în colegiu, parlamentarul vrea, potrivit declaraţiilor sale, să rămână în Camera Deputaţilor pentru a susţine mai departe interesele comunităţii pe care o reprezintă.

Întrebat dacă ia în considerare varianta depunerii mandatului odată cu preşedintele Traian Băsescu, deputatul Colegiului 2, liberalul Mihai Lupu, a precizat următoarele: „Noi, toţi parlamentarii, avem responsabilitatea să ne ducem mandatele la bun sfârşit. În ceea ce mă priveşte tot ce pot să vă spun este că am primit un mandat de la cetăţeni să-i reprezint în Parlament şi aceasta mi-am propus să fac în următorii patru ani. Cel mai potrivit este să purtăm astfel de discuţii, despre depunerea mandatului, în situaţia în care legislaţia va fi regândită, iar Constituţia va fi revizuită în ideea trecerii la un parlament unicameral cu 300 de membri".

Senatorul social-democrat Alexandru Mazăre a declarat că „da" este de acord să-şi depună mandatul odată cu preşedintele Traian Băsescu. Întrebat de ce ar face acest lucru, senatorul a precizat că astfel „s-ar simplifica totul, s-ar limpezi lucrurile". Cu toate acestea, senatorul Alexandru Mazăre nu crede că se va ajunge la depunerea mandatelor şi la organizarea de alegeri simultane parlamentare şi prezidenţiale, din varii motive.

Deputatul Remus Cernea este adeptul Parlamentului bicameral aşa că sub nicio formă nu este de acord cu depunerea mandatului şi formarea unui Parlament unicameral cu 300 de membri. „Nu sunt de acord să-mi depun mandatul odată cu preşedintele Traian Băsescu pentru că acel referendum populist din 2009 loveşte în democraţia parlamentară. Trebuie să ţinem cont că Parlamentul este prima instituţie a democraţiei din ţara noastră. Cât priveşte parlamentul unicameral acesta este prezent în ţările europene cu mai puţin de 10.000.000 de locuitori. Or, o ţară medie, cum este şi România, trebuie să aibă Parlament bicameral", a declarat Remus Cernea. Deputatul Partidului Verde susţine că legea electorală, o lege care a creat multe probleme, trebuie modificată, fie pentru a avea un sistem pe listă, fie jumătate pe listă şi jumătate în colegii uninominale, precum în Germania. Remus Cernea este de părere că tocmai din cauza actualei legi electorale am ajuns să asistăm şi la formarea unui Parlament cu un număr prea mare de senatori şi deputaţi. Mai precis, vorbim de prezenţa a 588 de senatori şi deputaţi în legislatura 2012-2016. „Dar tema legată de parlamentul unicameral/bicameral este distinctă de cea privind numărul mare de parlamentari", a adăugat deputatul Partidului Verde.