Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
16:48 11 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Chiuariu va face cerere de retrimitere a Ordonantei DIICOT de la presedinte la Parlament

ro

12 Sep, 2007 00:00 890 Marime text
Ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu, a declarat, luni seara, la televiziunea nationala, ca va face o cerere de retrimitere de la presedinte la Parlament a Ordonantei de Urgenta 131 privind functionarea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT). "Am insistat pentru adaugarea prin lege a acestei ordonante. Nu s-a intrunit numarul de voturi pentru o lege organica. Voi face o cerere de retrimitere de la presedinte la Parlament. Tinem ca activitatea acesteia (DIICOT - n.r.) sa nu fie perturbata", a spus ministrul Tudor Chiuariu. In opinia ministrului Justitiei, respingerea in plenul Senatului a Ordonanta de Urgenta 131/2006 pentru modificarea Legii privind infiintarea si functionarea DIICOT nu va duce la blocarea activitatii acesteia, pentru ca va cere retrimiterea actului normativ in Parlament. Demnitarul a mai spus ca vor fi facute controale la DIICOT si la celelalte structuri subordonate, pentru a se vedea ce dosare s-au solutionat, precizand ca acest punct va fi pe ordinea de zi a Consiliului Superior al Magistraturii. Ordonanta de Urgenta 131/2006 pentru modificarea Legii privind infiintarea si functionarea DIICOT nu a intrunit, luni, numarul necesar de voturi pentru a fi adoptata de Senat, Camera decizionala in acest caz. Pentru adoptarea ordonantei ar fi fost nevoie de votul favorabil a 69 de senatori, proiectul avand un caracter organic, insa, la vot, in favoarea ordonantei s-au pronuntat doar 21 de senatori, fiind inregistrate 36 de voturi "impotriva" si 13 abtineri. Purtatorul de cuvant al Ministerului Public, procurorul Robert Cazanciuc, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, ca Ordonanta DIICOT a produs efecte, iar respingerea legii de catre Senat va genera un val de declinari de la parchetele din teritoriu, existand riscul de a bloca activitatea acestei Directii. Procurorul Cazanciuc a aratat ca respingerea OUG 131/2006 - prin care se modifica Legea privind infiintarea si functionarea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - va mentine confuzia de competente dintre DIICOT si Directia Nationala Anticoruptie (DNA) pentru cauzele in care se fac cercetari pentru evaziune fiscala si inselaciune cu prejudicii de peste un milion de euro. Totodata, mentinandu-se prevederile legii vechi, sunt asteptate declinari de competenta, in conditiile in care dosarele care vor ajunge la DIICOT nu sunt tipic de crima organizata. In acest sens, oficialul Ministerului Public a dat exemplu cazul gasirii unei arme in timpul demolarii unei case. Prevederile vechi impun ca acest tip de caz sa intre in competenta DIICOT, desi nu este un dosar de crima organizata. La fel si acele cauze privind punerea in circulatie a unei bancnote false. Astfel, spune Cazanciuc, sunt asteptate foarte multe dosare sa ajunga de la structurile teritoriale ale parchetelor la structura centrala a DIICOT, ceea ce va bloca activitatea institutiei. Pe de alta parte, prin adoptarea Ordonantei DIICOT - stuctura specializata de combatere a criminalitatii organizate -, de catre Guvern, s-a modificat organigrama Directiei, care devenise ordonator principal de credite, la fel ca Directia Nationala Anticoruptie, astfel ca s-au constituit posturi si s-a angajat personal specializat. Procurorul Robert Cazanciuc a precizat ca, marti, conducerea Ministerului Public va face o evaluare a consecintelor respingerii de catre Senat a modificarilor Legii DIICOT. La sfarsitul anului trecut, Executivul - din care facea parte si ministrul Justitiei, Monica Macovei - a adoptat Ordonantele de Urgenta 99 si 131, publicate in Monitoarele Oficiale din 27 decembrie, respectiv 29 decembrie. Ordonantele nu au primit avizul Consiliului Superior al Magistraturii, desi prevederile se refera la activitatea magistratilor. Ambele legi dadeau dreptul anchetatorilor de a intercepta convorbiri telefonice, corespondente electronice si eliminau confidentialitatea secretului bancar. OUG 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului reglementeaza activitatea bancilor, dar instituie prin articolul 114 obligatia ca institutiile de credit sa furnizeze informatii de natura secretului bancar dupa inceperea urmaririi penale impotriva unui client, la solicitarea scrisa a procurorului sau a instantei judecatoresti ori, dupa caz, a organelor de cercetare penala, cu autorizarea procurorului. Concret, orice procuror si orice politist abilitat de vreun magistrat in acest sens poate cere date despre conturile bancare, intrucat s-a declansat urmarirea penala intr-un dosar (articolele 114, 115 si 116 din OUG 99). Articolele din OUG 99 aduceau procurorul in stadiul pentru care Romania a fost condamnata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg, care a statuat ca procurorul este un agent guvernamental prin subordonarea pe care o are fata de ministrul Justitiei, care face parte din Executiv. CEDO a stabilit ca procurorul roman nu indeplineste exigentele unui magistrat. Notiunea de "alt magistrat" nu poate fi in nici un fel admisa in ceea ce-l priveste pe procuror, deoarece acesta nu este inamovibil si nici independent, fiind subordonat atit procurorului ierarhic superior, cat si puterii Executive, respectiv Ministerului Justitiei, a aratat CEDO in cauzele Vasilescu si Pantea versus Romania. Concret, procurorul este subordonat politicului si nu ofera nicio garantie de independenta, obiectivitate si impartialitate - fapt cu care actualul ministru al Justitiei era de acord in perioada in care era liderul unei organizatii neguvernamentale de aparare a drepturilor omului. OUG 131/2006 privind functionarea DIICOT din cadrul Parchetului instantei supreme - initiata de Ministerul Justitiei - incalca secretul corespondentei si secretul bancar, potrivit juristilor bucuresteni. Procurorii DIICOT aveau dreptul, potrivit ordonantei, de a solicita bancilor orice date despre conturile bancare ale unei persoane impotriva careia se apreciaza ca exista "indicii temeinice" cu privire la comiterea unei infractiuni. Procurorilor DIICOT li se confera si dreptul de a urmari sistemele informatice pe perioade de pana la 120 de zile, prin ordonante, prelungite din 30 in 30 de zile. Totodata, acestia puteau monitoriza, pe o perioada de 60 de zile, persoane cu ajutorul investigatorilor acoperiti, colaboratori sau informatori ai politiei judiciare. Durata filajelor in teren putea fi extinsa pana la un an. Ordonanta de Urgenta DIICOT a fost amendata intre timp, ajungand intr-o forma pentru care Comisia juridica a Senatului si-a dat avizul, insa actul normativ a fost respins joi, pentru ca nu a intrunit numarul de voturi.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii