CJC inventeaza posturi noi

Ca să nu suprasolicite personalul existent, instituţia a creat noi funcţii retribuite din bani publici # Din 2004, numărul angajaţilor aproape s-a triplat, iar pe lista de personal descoperi că nepotismul este în floare

Organigrama Consiliului Judeţean Constanţa se măreşte de la an la an. În ultima şedinţă de Consiliu a fost aprobată înfiinţarea unei noi structuri în cadrul instituţiei. 

În plus, o simplă privire peste lista cu numele angajaţilor CJC îţi dezvăluie că munca în instituţie se face în familie.

Într-un material publicat în 2007 arătam faptul că organigrama CJC suferă modificări anuale. Şi nu este vorba despre restrângeri de personal, ci de noi angajări. Aşa se face că, în 2004, instituţia avea 157 de angajaţi, iar în 2007, numărul acestora aproape că se dublase, ajungând la 294. De atunci, CJC nu a bătut pasul pe loc. Cel puţin nu în ce priveşte extinderea organigramei. Din Hotărârea Consiliului Judeţean Constanţa nr. 159/2009 aflăm că numărul angajaţilor instituţiei s-a mărit cu 100 faţă de 2007, ajungând la 394. Prin HCJC 159/2009, consilierii judeţeni au aprobat înfiinţarea a încă unui compartiment în cadrul Direcţiei de Informatizare, Cooperare la Marea Neagră şi Managementul Calităţii. Este vorba mai exact despre crearea „Unităţii de Implementare a Proiectelor - Sistemul integrat de gestionare a deşeurilor", care cuprinde 15 noi posturi de inspectori şi consilieri.

Clonele CJC

De precizat că Direcţia de Informatizare, Cooperare la Marea Neagră şi Managementul Calităţii, care numără 59 de angajaţi, are o soră geamănă, şi anume Direcţia Generală de Afaceri Europene, cu 67 de angajaţi. Prima, condusă de Sevil Sumanariu, include Serviciile de Informatizare, Cooperare la Marea Neagră, Managementul Calităţii, Implementare Proiecte şi, mai nou, unitatea proaspăt înfiinţată. Cea de-a doua, condusă de Constantin Brăgaru, include Serviciile de Dezvoltare Regională, Managementul Proiectelor şi Strategii, de Relaţii Internaţionale, Parteneriate, de Coordonare Programe şi de Dezvoltare Rurală.

În primul rând că, pentru a fi de folos cetăţenilor, nişte instituţii, departamente, servicii etc. trebuie să fie uşor recunoscute după denumire. În cazul acestor denumiri pompoase, care nu fac decât să sporească hăţişul birocratic în faţa căruia omul de rând se simte umilit, nu poate fi vorba despre aşa ceva. În realitate, şi angajaţii din interiorul instituţiei confundă cele două structuri-dublură.

„La Sevil, ori la Brăgaru...?"

Cerând lămuriri despre una sau alta dintre cele două Direcţii, nu o dată am auzit persoane din cadrul CJC întrebându-se: „O fi la Sevil? Sau la Brăgaru?". Să nu mai vorbim despre persoanele din exterior, care nu ştiu exact cu ce se ocupă aceste două subramuri ale CJC. Se zice că se ocupă cu atragerea de fonduri europene, cu întocmirea de proiecte etc, însă până acum nu a fost trâmbiţat de instituţia judeţeană niciun succes răsunător al vreuneia dintre ele. Şi atunci, la ce folosesc atâţia angajaţi, pentru care, de curând, CJC a mai şi închiriat o vilă cu 10.000 de euro lunar? Nu ştim şi nici nu cred că va da cineva explicaţii. Cert este că în timp ce la centru se fac recomandări să se micşoreze cheltuielile cu personalul în cadrul instituţiilor publice, CJC angajează pe bandă rulantă.

Posibilitatea există, lipseşte tragerea de inimă 

De-a dreptul rizibile sunt argumentele incluse în raportul Direcţiei Generale de Buget Finanţe. Unul dintre ele ne-a atras atenţia în mod deosebit: „Deoarece Consiliul Judeţean a iniţiat proiectul «Sistem integrat de gestionare a deşeurilor în judeţul Constanţa», proiect care are posibilitatea atragerii finanţării de la Uniunea Europeană (...), se impune înfiinţarea unei Unităţi de implementare a proiectului". Deci proiectul are posibilitatea atragerii de finanţare de la UE, nu a atras deja fonduri şi acum se fac angajări pentru implementarea sa. Bine, bine, ar spune unii, dar avem nevoie de specialişti. Păi şi cei 59 de la Sevil şi cu cei 67 de la Brăgaru cu ce se ocupă? Acest lucru este, probabil, peste capacitatea de înţelegere a unui om de rând. Cert este că CJC plăteşte, mai nou, încă 15 oameni, în eventualitatea atragerii de fonduri europene, evantualitate care în cazul instituţiei constănţene nu s-a concretizat în proiecte palpabile.

Cum spuneam, din organigrama CJC reiese că o rudă care lucrează în cadrul instituţiei este un argument în plus la angajare. Aşa se face că rubedeniile se ţin lanţ pe toate palierele CJC. Pentru a vizualiza „arborii genealogici" din CJC, accesaţi ediţia online a cotidianului ZIUA de Constanţa.