Complexul rupestru de la Murfatlar este blestemat Crivineanu - „Ministerul Culturii caută sexul îngerilor, iar complexul se degradează"

Complexul rupestru de la Murfatlar, cunoscut şi sub denumirea de bisericuţele de cretă, este lăsat cu bună-ştiinţă pradă intemperiilor.

În timp ce Consiliul Judeţean Constanţa (CJC) s-a ocupat de reabilitarea Monumentului Triumfal de la Adamclisi şi de situl arheologic cetatea Capidava, prin încredinţarea unor studii de fezabilitate firmei Logic System Com SRL, complexul rupestru de la Murfatlar se prăbuşeşte. Firma cu pricina a primit 110.000 de euro pentru a realiza studiul de fezabilitate la cetatea Capidava şi peste 50.000 de euro pentru Tropaeum Traiani, după cum susţin anumite surse, bani pe care i-au luat asociaţii Bogdan Marian Bicolaie şi Bogdan Daniel Banu, nimeni altul decât soţul Carlei Stamate, fosta sefã a Serviciului Coordonare Programe din cadrul fostei Direcţii Generale de Afaceri Europene a CJC, susţin aceleaşi surse. Reprezentanţii societăţii nu au putut fi contactaţi pentru a oferi mai multe detalii, însă am aflat de la viceprimarul din Murfatlar, Nicolae Crivineanu, care este starea actuală a complexului rupestru. „Este crimă la adresa culturii româneşti ceea ce se întâmplă cu complexul rupestru. A fost lăsat să se distrugă. De-a lungul timpului, s-a încercat de mai multe ori să fie refăcut, dar degeaba. De exemplu, acoperişul de acum este din plastic şi nu a făcut decât să creeze în interior un efect de seră care a deteriorat şi mai mult construcţia", a declarat Nicolae Crivineanu. Totuşi, viceprimarul dă vina pe Ministerul Culturii, care ar fi trebuit să dea bani CJC-ului. „Au rugină pe ei, ăştia de la Ministerul Culturii. În timp ce ei se gândesc la ce sex au îngerii, complexul se degradează. Chiar şi în 1988, când eram eu primar, am vorbit cu Ceauşescu şi începuseră lucrările de consolidare. Dar complexul parcă este blestemat, pentru că şi ceea ce a fost renovat, acum s-a deteriorat", a conchis Nicolae Crivineanu.

Unde sunt bisericuţele de cretă

Situl arheologic Basarabi-Murfatlar se află la o distanţă de 15 kilometri de litoralul Mării Negre şi este alcătuit din camere şi galerii, fiind săpat într-un deal de cretă situat în apropierea carierei de extragere a cretei din Basarabi. A fost descoperit pe 11 iunie 1957 şi, în anul 992, când se presupune că ar fi fost construit, adăpostea prima biserică şi primele chilii ale unei mănăstiri de pe teritoriul României.