Directorul Statiunii din Valu, audiat de comisia de irigatii

Comisia parlamentară de anchetă privind cercetarea modului în care sunt gestionate amenajările de irigaţii şi fondurile alocate în sistem a debutat, ieri, cu audierile directorilor Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Valu lui Traian, celei din judeţul Teleorman şi Staţiunii pentru Cultura Plantelor de Nisipuri Dăbuleni.

În această lună, membrii comisiei de irigaţii ar trebui să finalizeze raportul referitor la starea sistemului actual de irigaţii din România. Acesta trebuie să conţină un plan de refacere a sistemului naţional de irigaţii în funcţie de necesităţile fiecărei zone a ţării. După cum ne-a declarat deputatul Constantin Chirilă, membru al comisiei, audierile de la faţa locului şi cele din aceste zile - care durează de mai bine de două luni - încearcă să formeze o viziune globală asupra stării actuale a sistemului de irigaţii din România. „Se spune că există posibilităţi de irigare a un milion de hectare de teren agricol, în vreme ce noi irigăm acum doar 200.000 de hectare. Cum se face că înainte de 1989 eram pe locul doi în Europa, după Franţa, în ceea ce priveşte sistemul de irigaţii, iar acum suntem pe ultimele locuri?! Noi am fost şi pe teren, am văzut la faţa locului cum stau lucrurile şi i-am chemat şi la discuţii", a precizat deputatul.

Maxim 5.000 de euro pe hectar

Primul pe lista audiaţilor a fost directorul Institutului de cercetare constănţean, Ion Bulică, care s-a plâns de faptul că în zona Dobrogei se obţin producţii agricole viabile economic doar în doi - trei ani din zece, irigaţiile fiind de altfel indispensabile în această zonă a ţării. „În judeţul Constanţa există amenajări de irigaţii pe 150.000 de hectare, dar în 2009, doar o mică suprafaţă a fost irigată, în jur de 15 - 17.000 hectare. În general, apa pentru irigaţii este folosită pentru culturile de păioase, care ocupă o suprafaţă considerabilă, de 40 - 45%, şi care sunt total nerentabile în momentul de faţă", a spus Bulică. Acesta a precizat că în zona Dobrogei se impune modificarea structurii culturilor prin creşterea ponderii culturii porumbului la peste 35%, a culturii de soia şi reducerea păioaselor la 20 - 22%. Potrivit celor declarate de director, în afară de modificarea structurii culturilor, ar fi necesară utilizarea mai multor soiuri hibride, creşterea necesarului de îngrăşăminte şi modernizarea echipamentelor de pompare pentru creşterea randamentelor în sistemul de irigaţii, precum şi excluderea de irigaţii a suprafeţelor distruse. Directorul Staţiunii a precizat că ar fi momentul ca subvenţiile din sectorul de irigaţii pentru judeţul Constanţa să fie date diferenţiat, pe trepte de pompare. Mai mult, el a venit cu o alternativă: energia electrică ar trebui să fie furnizată de la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă, pentru că este mai ieftină. „De şase ani se vorbeşte de acest lucru, dar încă nu s-a rezolvat nimic", a mai spus directorul staţiunii de cercetare. Cât despre sumele care urmează a fi investite pentru refacerea sistemului de irigaţii, instituţiile abilitate să dea date exacte au precizat doar că este nevoie de 2.000 - 5.000 de euro pentru fiecare hectar, însă nu s-au stabilit tarife în funcţie de zona unde se vor face investiţiile în sistem.