Efectele crizei prin primarii

Lipsa banilor pare că reduce, în unele cazuri, şi activitatea edililor # Primăriţa din Horia este greu de găsit în instituţie, iar alţi colegi de breaslă pleacă şi uită să revină 

Perioada de criză obligă şefii administraţiilor publice locale să-şi diminueze activitatea, să limiteze cheltuielile şi să se rezume la bugetele de care dispun.

După cum s-a mişcat economia autohtonă, şi nu numai, în primul trimestru al acestui an, criza economică se adânceşte tot mai mult, iar efectele ies la iveală tot mai pregnant. În contextul prezentat, primarii ale căror bugete se reduc pe zi ce trece se văd nevoiţi fie să renunţe la derularea unor proiecte, fie să încerce atragerea de fonduri europene nerambursabile. Această ultimă soluţie s-ar putea dovedi a fi iluzorie, având în vedere faptul că administraţiile locale sunt obligate să asigure co-finanţarea proiectelor acceptate spre finanţare de către Uniunea Europeană. Ori, în contextul bugetelor locale de criză, multe primării nu au prevăzut sumele necesare şi nici nu vor putea acoperi cota parte ce le revine în proiectele susţinute financiar de Comunitatea Europeană.

Restrângerea activităţii

Primarul oraşului Techirghiol, Adrian Stan, speră că nu va fi nevoit să abandoneze vreun proiect. „Până când nu aflu, concret, că nu voi avea asigurată finanţarea, nu renunţ la niciun proiect", ne-a declarat edilul. Până la ora actuală, administraţia din Techirghiol are 12 proiecte depuse în vederea obţinerii finanţării, şase dintre ele fiind susţinute financiar din bugetul de stat. „Dacă nu vor mai fi finanţate, voi fi nevoit să renunţ sau să le amân", a adăugat Stan. Deocamdată, el se mulţumeşte că a reuşit să obţină 11 miliarde de lei pentru blocuri sociale, chiar dacă „este foarte puţin şi reprezintă doar 10% din suma necesară derulării programului". Pentru a face faţă situaţiei de criză, primarul Adrian Stan a recurs la restrângerea activităţii. „În loc să plantăm 100 de pomi, vom sădi doar 80, în loc de 10 bănci, vom pune şapte", a explicat edilul. În privinţa proiectelor realizabile cu bani europeni, Primăria Techirghiol a asigurat co-finanţarea a trei proiecte ce au fost depuse şi are în curs de depunere alte două proiecte. „Sunt proiecte pentru infrastructură -canalizare şi asfaltare, iar unul vizează derularea unei campanii de promovare a oraşului", a specificat Adrian Stan.

„În funcţie de banii disponibili"

Dumitru Nedea, edilul din Ion Corvin, încă mai are în lucru proiecte începute anul trecut. Pentru că a primit bani de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei (nouă miliarde lei), va face nişte poduri şi podeţe, cu cele 12 miliarde de lei de la Consiliul Judeţean Constanţa va lucra la reţeaua de alimentare apă, iar cu alte opt miliarde lei va continua pietruirea străzilor. Pentru un alt proiect privind reabilitarea străzilor, banii nu-i mai ajung, dar, „la criza actuală, ne mulţumim şi cu atât". Nedea mai are depus un proiect pentru canalizare şi asfaltare drumuri, estimat la 2,5 milioane euro, bani ce ar urma să vină de la Uniunea Europeană.

„Nu am prevăzut partea de finanţare ce revine primăriei. Aştept să văd dacă va fi prins în prima tranşă de finanţare de la UE şi atunci voi vedea cum rezolv situaţia. Deocamdată, lucrăm în funcţie de banii de care dispunem", a conchis primarul comunei Ion Corvin, Dumitru Nedea.

Investiţii la jumătate

Autorităţile din comuna Seimeni mai au o şansă. După cum ne spunea primarul Lucian Blaj, cu banii rămaşi de anul trecut în Fondul de rulment vor continua proiectele demarate şi speră să reuşească definitivarea lor. O altă investiţie ce urmează să se facă în localitate ar putea avea şansa realizării dacă vor veni bani de la bugetul de stat. „În decembrie anul trecut am depus un proiect pentru executarea unei baze sportive, drumuri şi canalizare, cu finanţare de la stat", a explicat Blaj. În rest, şeful administraţiei din Seimeni speră să-şi poată continua activitatea în condiţii bune. „Investiţiile pe acest an din banii proprii sunt pe jumătate, comparativ cu ceea ce ne-am propus. Avem bani doar să ne mişcăm şi să ne luăm salariile", ne-a declarat primarul Lucian Blaj.

Proiecte „în suspans"

Cu toate că a reuşit, din fonduri proprii, să continue un proiect privind dezvoltarea infrastructurii, primarul comunei Ostrov, Niculae Dragomir, recunoaşte: „Nu ne-am hazardat cu cheltuielile".

Administraţia locală încă mai mişcă, deşi, după cum ne-a spus edilul, în acest an, de Paşte, „s-au dat pensionarilor pachete simbolice, iar cheltuielile au fost reduse cu 15 - 20%". De asemenea, Dragomir a recunoscut că are o serie de proiecte „în suspans". „Vroiam să amenajăm nişte parcuri, baze sportive şi locuri de joacă pentru copii, dar le-am amânat că... asta-i situaţia", a afirmat edilul. Totodată, el a depus un proiect pentru canalizare, ce ar putea fi finanţat de UE. „Momentan, nu am pus cota parte pe care trebuie să o suportăm. Să vedem dacă va fi aprobat şi... ne vom strădui", a adăugat primarul din Ostrov.

Economii la sânge

„Nu mai poţi discuta de investiţii acum", ne-a declarat primarul comunei Tortoman, Lucian Chitic. După ce a primit „moştenire" de la predecesorul său datorii de circa 10 miliarde de lei, Chitic este nevoit să facă faţă şi crizei economice. În acest context, edilul şef a recurs la reducerea cheltuielilor, a consumabilelor şi „încercăm să facem economii la sânge". La capitolul proiecte, Primăria Tortoman are unul privind construirea unei baze sportive pentru care a asigurat co-finanţarea şi un altul depus, privind realizarea canalizării - staţie de epurare, reabilitare şi alimentare apă potabilă. „Alte proiecte mai mici vom încerca să le realizăm împreună cu Asociaţia de Dezvoltare Medgidia. Fiind vorba de sume mai mici şi de termene de plată mai îndepărtate, sperăm să ne descurcăm", a precizat Lucian Chitic. Totodată, din lipsă de bani, el nu exclude ca Primăria Tortoman să nu mai plătească transportul cadrelor didactice navetiste.

Primării fără stăpân

În popor se spune că primarul este „primul gospodar" al comunităţii, iar imaginea şi dezvoltarea unei localităţi depind de abilitatea sa de a gestiona bugetul local. Însă, o dată ce au obţinut mandatul, unii şefi ai administraţiilor publice locale îşi fac propriul program şi dau pe la Primărie când şi cât au chef. În investigaţia noastră privind posibilităţile financiare ale primăriilor din judeţ de a susţine noi proiecte sau de a le finaliza pe cele începute, am avut neplăcuta surpriză de a descoperi destui edili absenţi. Secretarele au încercat să motiveze absenţa unora, dar altora n-a avut cine să le muşamalizeze chiulul. „A fost, dar aplecat la Constanţa", ne-a informat secretara primarului din Vulturu, Eugen Berbec. Pe la ora 11.10, o voce feminină din Primăria Mircea Vodă ne-a spus: „A fost dar, sincer, nu ştiu când se întoarce". Primarul comunei Fântânele, Gheorghe Popescu, îşi informase secretara că „e la Constanţa, la Consiliul Judeţean", în timp ce colega sa de la Grădina, Gabriela Iacobici, „momentan", nu era. La primăriile Adamclisi şi Bărăganu, liniştea domnea, iar la telefon nu răspundea nimeni. În pofida insistenţelor noastre, Emilian Burcea şi Constantin Benţea au fost de negăsit. Nici la Horia n-am avut şansa de a discuta cu primăriţa Vasilica Matei, până la ora 11.30 aceasta nefăcându-şi apariţia în instituţie.

Oare absenţa acestora avea ca motiv căutare de fonduri pentru a-şi îndeplini programul de investiţii propus sau lipsa banilor le-a redus inclusiv activitatea?!