Hangarul ajuns baie publica

Cladirea in care s-a construit primul hidroavion romanesc a ajuns o ruina

Imobilul de pe strada Grivitei nr. 44, locul unde s-a construit primul hidroavion "Getta", a fost transformat intr-un maldar de gunoi * Dupa ce fabrica nu a mai facut avioane, in cladire au functionat, pe rand, bai populare, o tesatorie, o scoala de fete si, dupa 1989, o fabrica de adidasi si blugi * Dupa ce patronul a dat faliment, in cladire au inceput sa se adaposteasca boschetari * O familie de rromi i-a gonit si s-a instalat in singura camera locuibila * Ei au distrus ce mai ramasese in picioare * Pe 20 februarie, rromii au provocat un incendiu care a distrus o mare parte din acoperis * Vecinii spun ca tot acesti "locatari" au furat o pala de elice din bronz care insotea placa comemorativa de pe fatada cladirii "In aceasta cladire, inginerul Radu Stoika a construit primul hidroavion romanesc Getta. La 15 august 1925, aviator capitan Romeo Popescu inscrie, cu acest avion, o pagina de aur in marea carte a aripilor romanesti". Ceva mai jos, pe aceeasi placa de marmura asezata pe fatada cladirii: "La realizarea acestui ansamblu au contribuit Asociatia Romana pentru Propaganda si Istoria Aeronauticii - Filiala Constanta, Comandamentul Aviatiei Militare, Comandamentul Marinei Militare, aviator Constantin Gornistu. Autor Traian Marinescu".O cladire masiva, cu doua caturi. Geamurile ferestrelor au disparut de mult, la fel si tocurile din lemn. Fatada s-a scorojit de la atatea ploi. Intram in curtea din lateralul casei. Doua cadavre turtite de masini, una alba si alta rosie, saci cu gunoaie, boarfe murdare, o plapuma veche. Ne strecuram cu greu printre muntii de mizerie si ne incumetam sa patrundem in cladire. Holul ne duce intr-o camera mare, cu forma de hangar. E locul in care s-au construit primele hidroavioane romanesti. Nimic nu mai seamana acum insa cu o fabrica. Zidurile sunt crapate sau chiar sparte pe alocuri, peste tot zac mormane de moloz. Mirosul greu de suportat te face imediat sa intelegi ca locul a fost transformat in WC. O sfoara cu rufe de toate culorile puse la uscat taie hangarul, transversal. Sunt ale unei familii de rromi, care s-a adapostit aici, in singura camera care poate fi locuita. Vecinii spun ca acestia sunt periculosi, de aceea urcam la etajul superior in varfurile picioarelor, pentru a evita vreo intalnire nedorita. Treptele s-au faramitat lasand in locul lor o panta de moloz in care ni se afunda picioarele. Distrugerea e si mai mare sus. Din loc in loc, acoperisul e spart, caci noii locatari au scos grinzile ca sa le puna pe foc. Peste locul in care a fost construit primul hidroavion romanesc s-a latit, ca o boala neiertatoare, uitarea.

Hidroavionul "Getta" - un adevarat succes

La 15 august 1925 a avut loc zborul primului hidroavion romanesc "Getta". Aparatul a fost realizat din initiativa presedintelui de atunci al Camerei de Comert, George I. Georgescu, in urma unui acord cu reprezentantii Ministerului de Razboi. Hidroavionul a fost construit la fabrica Societatii de Transport Constanta, sub conducerea tehnica a inginerului Radu A. Stoika, directorul acestei institutii. Hidroavionul era echipat cu un motor "Hiero" de 200 de cai putere, procurat special pentru acest proiect. Zborul inaugural al acestui hidroavion romanesc a avut loc de Ziua Marinei, sarbatorita la Constanta pe 15 august 1925, iar capitanul aviator Romeo Popescu a fost pilotul. In luna octombrie, regele Carol a asistat la o demonstratie de zbor, iar apoi hidroavionul a fost vizitat si de misiuni tehnice straine, aparatul fiind considerat unul dintre cele mai mari succese ale tehnicii romanesti. In anul 1926, Ministerul de Razboi a comandat Societatii de Transport Constanta trei hidroavioane de tip "Getta", echipate cu motoare mai puternice. Un an mai tarziu, Ministerul de Razboi a cumparat acest hidroavion, precum si instalatia aferenta hidroescalei, existenta in portul Constanta. In anul 1927, industria aeronavala romaneasca a fost reprezentata de unul din aceste aparate la Expozitia Internationala de Aeronautica de la Praga. Un alt aparat a participat in acelasi an la Expozitia Nationala de Aeronautica, organizata in parcul "Carol" din Bucuresti. Cu toate ca inregistrase succese importante si dovedise ca poate construi aparate de zbor fiabile, fabricantul si-a incetat activitatea pentru ca nu a mai avut alte comenzi si pentru ca nu si-a primit la timp banii pe aparatele vandute Ministerului de Razboi.

S-a furat si monumentul de bronz

"Dupa fabrica, au fost aici bai populare, apoi o tesatorie si un camin de fete. Dupa revolutie a venit un italian si a facut fabrica de adidasi si blugi, dar a dat faliment". In jurul nostru s-au adunat mai multe batrane din zona. Se vede ca le place sa povesteasca oricui istoria strazii lor. Povestile se cam contrazic insa una pe alta. O femeie ceva mai tanara, care urmareste discutia din poarta, se baga in vorba si spune ca "afaceristul nu a fost italian. A fost evreu din Iasi si il chema David Suli. El a facut smecherii, a avut zeci de procese si a fugit din tara". Vecinii povestesc ca, dupa ce s-a desfiintat fabrica de incaltaminte, in cladire s-au aciuat tot soiul de boschetari care traiau intr-o mizerie de nedescris. Cei noua rromi care locuiesc acolo in prezent i-au gonit pe boschetari si au ocupat camera de la parter. Vecinii spun ca acestia sunt periculosi, fura de prin curti si fac scandaluri foarte des. Ei au contribuit decisiv la ruinarea cladirii in care a fost construit primul hidroavion romanesc. Pe 20 februarie, rromii au provocat un incendiu din cauza unui cos de fum improvizat. Pompierii spun ca focul a aprins acoperisul care a ars pe o suprafata de aproximativ 40 de metri patrati. Ei s-au deplasat la locul incendiului cu doua autospeciale si au reusit sa stinga focul, pe la miezul noptii. Vecinii spun ca tot rromii au furat o piesa din bronz a monumentului omagial de pe fatada cladirii. E vorba de o pala de elice care cantarea kilograme bune. Ea a fost scoasa intr-o noapte si vanduta apoi la fier vechi. Aceasta a fost schimbata cu una de aluminiu care inca mai e pe pozitie. Cineva a avut grija insa sa lipeasca abtibilduri cu cantareti si sa scrie mesaje de genul "Soare 007 plus Oana". Statutul juridic al acestui imobil este insa incert. Se pare ca el a fost revendicat de ultimul proprietar si, in aceste conditii, nu mai e nimic de facut. E pacat, totusi, ca un loc reprezentativ pentru oras poate sa ajunga intr-o astfel de degradare.