Palaz către primari "Nu au terenuri de rezervă, dar au dat la CJC pentru împădurire"

Pe odinea de zi a şedinţei de ieri de la Prefectură s-a discutat şi despre situaţia la zi în ceea ce priveşte împăduririle în judeţ şi terenurile care sunt predate autorităţilor judeţene, în speţă Consiliului Judeţean Constanţa, pentru punere în aplicare a proiectului demarat de CJC.

Prefectul Claudiu Palaz a venit cu precizări legate de faptul că există primării în judeţ care, deşi au raportat la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţii că nu au terenuri de rezervă de care ar trebui să beneficieze mai întâi cei despăgubiţi pe Legea 18, au predat către Consiliul Judeţean Constanţa, pentru împădurire, unele terenuri cu destinaţie extravilan - păşune. De pe lista primăriilor care au întreprins acest demers fr împădurire a suprafeţelor de teren, de altfel lăudabil, fac parte următoarele localităţi: Hârşova, Bărăganu, Independenţa, Medgidia, Amzacea, Gârliciu, Cobadin, Comana, Crucea, Deleni, Ghindăreşti, Horia şi Topalu. Cea mai mare suprafaţă pentru împădurire, de aproape 300 de hectare, ar fi fost dată de către autorităţile locale din Gârliciu. Terenurile de care dispun autorităţile locale ar trebui puse mai întâi la dispoziţia autorităţilor locale, iar în şedinţele de Consiliu Local date celor încadraţi la despăgubiri pe legea 18.

Primarul din Hârşova, Tudorel Nădrag, unul dintre primarii prezenţi ieri la şedinţă, ne-a spus că prefectul avea dreptate într-adevăr în ceea ce a susţinut ieri, însă administraţia condusă de el chiar nu avea teren de rezervă. "Noi am introdus pe ordinea de zi a şedinţei de Consiliu Local un proiect prin care să diminuăm păşunea pe care o avem cu 200 de hectare pe care să le dăm Consiliului Judeţean, să le împădurim. Pentru comunitatea locală am găsit teren, dar noi nu aveam teren de rezervă. Suprafaţa care va fi împădurită se va afla în proprietatea şi în administrarea localităţii", a susţinut primarul din Hârşova. Contactat telefonic, primarul din Independenţa, Cristea Gâscan, ne-a spus că nu avea teren de rezervă şi că terenurile care au fost date CJC-ului pentru a fi împădurite erau de calitate proastă şi nu puteau fi folosite pentru altceva: "Nu ne puteam bate joc de oameni să le dăm terenuri pe care nu aveau cum să le folosească. Sunt terenuri în pantă, pe care nici iarba nu creşte. Iniţial am dat doar cinci hectare, dar când am văzut că treaba e serioasă am mai dat până la 60 de hectare. Noi, într-adevăr, nu avem teren de rezervă".
Şi primarul din Crucea, Gheorghe Frigioi, a precizat, la fel ca şi colegii lui din judeţ, că autoritatea locală pe care o conduce nu deţine teren de rezervă şi că cele 30 de hectare care au fost date spre împădurire CJC-ului nu puteau fi folosite pentru a fi date spre împroprietărire, pentru că majoritatea sunt râpe. "Nu cred că cineva ar fi vrut să fie despăgubit cu o suprafaţă de teren care se află pe o râpă. Noi nu avem teren de rezervă, avem doar o păşune care provine din teren arabil", a mai susţinut primarul.