Partidele fantoma

În fiecare an electoral, aceşti „meteoriţi politici" n-au reuşit să impresioneze alegătorii, anonimatul fiind o caracteristică permanentă

O dată la patru ani, mai ales la alegerile locale, electoratul român are prilejul de a „descoperi" că scena politică autohtonă este mult mai aglomerată decât credea. Tot felul de partiduleţe apar în peisaj şi dispar la fel de rapid, fără a influenţa în vreun fel  viaţa politică de pe plaiurile mioritice.

Competiţia electorală pentru obţinerea mandatelor de consilieri locali a adus în atenţia alegătorilor, la nivel naţional, nu mai puţin de 21 de partide politice, alianţe politice şi alianţe electorale cărora li s-au alăturat şi candidaţii independenţi. Analizând scena politică locală, am descoperit că, anul trecut, s-au înscris în alegerile locale pentru desemnarea consilierilor municipali în Constanţa candidaţi din partea a 19 formaţiuni. În desemnarea viitorilor consilieri judeţeni, electoratul de la malul mării a avut de „cercetat" listele aspiranţilor din 20 de formaţiuni. Numai că, din multitudinea de aşa-zise opţiuni, doar trei partide au reprezentanţi în Consiliul Local Municipal şi în Consiliul Judeţean Constanţa. Asta n-ar fi o problemă, dar este inexplicabilă pretenţia unor partide în condiţiile în care unele au apărut şi s-ar putea spune că au „dispărut" o dată cu scrutinul din 1 iunie 2008. Dacă de unele formaţiuni românii au mai auzit - Partidul România Mare, Forţa Democrată, Partidul Naţional Creştin Democrat, Partidul Conservator, Partidul Noua Generaţie Creştin Democrat (PNGCD), Partidul Ecologist Român şi altele, despre altele habar nu aveau că existau şi, culmea, au şi filiale în plan local. Noroc cu alegerile, că aşa s-a aflat de formaţiuni precum: Partidul Verde, Partidul Socialist Român, Partidul Naţional Democrat Creştin, Partidul Alianţa Socialistă, Forţa Civică, Partidul Renaşterea României, Partidul Social Democrat „Constantin Titel Petrescu" (PSD „Constantin Titel Petrescu") sau Alianţa pentru Uniunea Rromilor.

Speranţe mari, rezultate minuscule

Printre formaţiunile care au sperat că vor rupe gura târgului şi vor ieşi din anonimat s-au aflat Uniunea Populară Social Creştină (UPSC), Partidul Popular şi al Protecţiei Sociale (PPPS), Partidul Iniţiativa Naţională (PIN) şi PSD „Constantin Titel Petrescu" şi chiar PNG CD. La alegerile pentru CLM Constanţa, UPSC a obţinut doar 0,6% din voturile valabil exprimate, iar la cele pentru CJC  - 0,7%. De la scrutin şi până în prezent, nimeni n-a mai auzit nimic de UPSC şi nici nu se ştie dacă mai funcţionează. PIN-ul a avut o soartă similară: 0,9% la alegerile pentru CLM şi 1,1% la CJC... Acum, filiala a fost lăsată de izbelişte. Nu mai are conducere şi, mai mult ca sigur, nici membri dornici să mai activeze sub comanda Laviniei Şandru, cea care se dorea europarlamentar prin infiltrarea pe lista Alianţei PSD+PC.
Un alt partid care avea speranţe mari la alegerile locale de anul trecut a fost PNG CD.  Însă trimiterea unui candidat pentru Primăria Constanţa de la Bucureşti şi o strategie total neadaptată specificului electoratului de la malul mării s-au concretizat în atragerea (n.r. la CLM) a numai 2,2% din opţiunile constănţenilor. Nici la CJC nu au reuşit mare lucru - 2,5% din cei ce au venit la urne aplicând ştampila pe lista propusă de PNG CD. În prezent, preşedintele filialei judeţene, George Măndilă, este membru PD-L cu acte în regulă, iar tot mai mulţi colegi ai săi i-au urmat exemplul şi s-au aciuat prin alte formaţiuni. Situaţia se va complica şi mai mult, având în vederea candidatura lui Gigi Becali pentru Parlamentul European pe lista PRM. Mutarea nu-i văzută cu ochi buni de membrii din teritoriu, iar o viitoare fuziune cu PRM nu-i încântă pe mulţi, ceea ce va duce, oricum, la dispariţia PNG CD.
Despre Partidul Alianţa Socialistă ce să mai spunem!? A fost precum un meteorit... aşa cum a apărut, la fel de rapid a dispărut, întreaga „viaţă" a acestei formaţiuni rămânând o necunoscută.
Este greu de explicat ce rost are înfiinţarea de noi formaţiuni politice, când românul este oricum sătul de politichia practicată. Poate doar faptul că mulţi concetăţeni se vor şefi pe undeva ar putea sta la baza acestui fenomen.