Partidele trişează până în ultimul moment

Teama de a pierde locuri importante de la „masa puterii" este camuflată prin manevre ce ar asigura corectitudinea procesului de votare

Pregătirea scrutinului electoral de duminică s-a finalizat vineri. Secţiile de votare au fost amenajate, buletinele de vot şi celelalte materiale au fost distribuite preşedinţilor birourilor secţiilor de votare, însoţiţi de organe de pază, dar neregulile persistă.

Şi, totuşi, deşi toţi preşedinţii şi locţiitorii lor din birourile electorale ale secţiilor de votare au fost instruiţi de către preşedintele Biroului Electoral Judeţean al Circumscripţiei nr. 14 Constanţa, judecătorul Adrian Oprea, unele aspecte continuă să dea bătăi de cap. Pe baza legislaţiei în vigoare, Biroul Electoral Central a stabilit că partidele sau alianţele politice sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegerile parlamentare sunt obligate să comunice BEJ-ului (n.r. în cazul  nostru) „numai lista reprezentanţilor lor în birourilor electorale ale secţiilor de votare, sub forma unui tabel". Documentul respectiv cuprindea: numărul secţiei de votare, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa şi modalitatea de contact. Însă, nu în puţine cazuri, preşedinţi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare au pretins reprezentanţilor partidelor să le prezinte delegaţia individuală emisă de conducerea organizaţiilor judeţene ale formaţiunilor în care activau. Perpetuarea acestei situaţii a fost stopată abia după intervenţia preşedintelui şi a locţiitorilor săi din Biroul Electoral Judeţean al Circumscripţiei nr. 14 Constanţa.

Un om, slujitor la două partide

La sediul Biroului Electoral Judeţean al Circumscripţiei nr. 14 Constanţa s-au primit câteva contestaţii prin intermediul cărora se sesiza că unele persoane, membre în birourile unor secţii de votare, figurau ca fiind activişti în două partide politice, fiecare formaţiune nominalizându-le în secţii de votare diferite. Contestaţia semnala că o persoană ar fi avut două carnete de membru de partid şi fiecare formaţiune pe care „ar sluji-o" spera să-i apere interesul într-o anumită secţie de votare. Situaţia a fost generată de un domn care apărea la două secţii de votare. Numai că sesizarea cu pricina, chiar dacă s-a dovedit a fi întemeiată, ea a fost făcută tardiv, iar BEJ Constanţa a respins-o. Cazul a fost rezolvat prin înlocuirea persoanei respective întru cât era deja nominalizată şi se prezentase la altă secţie de votare.
O sesizare similară a fost făcută la BEJ Constanţa de către preşedintele unei organizaţii de partid din Independenţa

Cu întârziere

Constituirea birourilor electorale ale secţiilor de votare din Independenţa a avut loc pe 24 noiembrie. Numai că, preşedintele respectiv, Cristea Gâscan, abia trei zile mai târziu a aflat despre o „manevră". Într-o contestaţie, tardivă ce-i drept, înaintată la BEJ Constanţa, el semnalează că, deşi partidul contracandidat are reprezentanţi în birourile secţiilor de votare, a reuşit să-şi infiltreze şi alţi oameni ca fiind delegaţi ai unor uniuni etnice. Pentru a dovedi, acesta a dat mai multe exemple concrete, unul dintre ele fiind consilierul local Dumitru Ciocan şi fiul său, care apar în birourile unor secţii de votare ca delegaţi ai unei asociaţii din România. Mai mult, Gâscan susţine că şi alte rude ale consilierului respectiv,  printre care şi Liliana Dedu, apar ca membri în birouri ale secţiilor de votare, fiind delegaţi ai uniunii în cauză. Având în vedere că această contestaţie a fost tardiv formulată (n.r. în data de 27 noiembrie), BEJ Constanţa a respins-o.