Propuneri pentru viitoarea sesiune ACoR Primarii constănţeni cer autonomie locală şi ieşirea din politică (galerie foto)

Reprezentanţii comunităţilor locale vor asigurarea co-finanţării şi eliminarea TVA pentru proiectele europene, cât şi asigurarea unor condiţii de salarizare decente în scopul angajării de profesionişti

Primarii comunelor constănţene s-au reunit ieri în şedinţa de lucru pregătitoare a celei de-a XIV-a sesiuni ordinare a Asociaţiei Comunelor din România (ACoR).

Şedinţa a fost prezidată, ca de obicei, de preşedintele Filialei ACoR Constanţa, Mariana Gâju - primarul comunei Cumpăna, alături de vicepreşedintele Gheorghe Frigioi - primarul comunei Crucea, de secretarul general Dumitru Chiru - primarul comunei Lumina şi de primarii Gabriela Iacobici - Grădina şi Nicolae Anghel - Castelu. "Pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi (n.r. ieri) se află atât măsurile organizatorice specifice ACoR, cât şi modificările legislative apărute la sfârşitul lui 2010, începutul lui 2011, privind transformarea Poliţiei Comunitare în Poliţie Locală, legea bugetului sau noutăţi apărute în legislaţia din domeniul asistenţei sociale, mai exact în ceea ce priveşte venitul minim garantat sau indemnizaţia de creştere a copilului, care trebuie aduse în atenţia comunităţilor locale", a declarat Mariana Gâju. O altă problemă abordată în şedinţa de lucru a ACoR Constanţa de ieri şi care va fi discutată şi în sesiunea ordinară ce se va desfăşura la Bucureşti în perioada 27 februarie - 3 martie este una mai veche, şi anume asigurarea co-finanţării pentru proiectele cu fonduri europene, cât şi eliminarea plăţii TVA.

Cristea Gâscan: "Pentru cine a fost făcută legea?"

În privinţa asistenţei sociale, primarul comunei Independenţa, Cristea Gâscan, a precizat că este incorectă stipularea în legislaţia din acest domeniu a obligativităţii ca beneficiarul oricărui sprijin financiar din partea statutului să nu deţină teren în suprafaţă mai mare de 2.000 mp. "Nu se specifică să fie teren agricol, se specifică faptul că este vorba chiar şi de curţi, construcţii. Şi atunci, pentru cine a fost făcută legea? În comuna noastră, 80% din populaţie are teren intravilan mai mare de 2.000 mp. În plus, două sate din comuna Independenţa nu au apă, spre ruşinea mea şi a celor care nu mi-au aprobat proiectele. Şi cum să trăiască aceşti oameni şi din ce? Şi dacă din trei copii, doi sunt silitori şi unul este golan, iar maică-sa nu se înţelege cu el, de ce trebuie să sufere ceilalţi şi să nu mai primească ajutor de la stat?", a atras atenţia primarul comunei Independenţa. Edilul a adus în discuţia şedinţei ACoR Constanţa şi problema autonomiei locale, despre care a afirmat că în România nu există. Cristea Gâscan şi-a reiterat convingerea că primarii nu ar mai trebui să fie înregimentaţi politic, subliniind că aceasta este una dintre propunerile pentru care ACoR Constanţa trebuie să pledeze la sesiunea de la Bucureşti. "De ce trebuie să sufere locuitorii unei comune? Primarii trebuie să iasă de sub spectrul politic şi să intre în corpul funcţionarilor publici", a arătat edilul din Independenţa.

Frigioi ar putea retrage comuna Crucea din ACoR

"Se tot vorbeşte din 2006 despre autonomie locală. Dacă ne ducem iar (n.r. la sesiunea ACoR) să vorbim şi să nu facem nimic, ne vom întoarce la fel de dependenţi şi autonomi deloc", a afirmat la rândul său primarul Gheorghe Frigioi, adăugând că, aşa cum a mai declarat şi cu alte ocazii, ar putea propune ieşirea comunei Crucea din ACoR dacă nu se rezolvă nimic.
Primarul comunei Castelu, Nicolae Anghel, a declarat că o altă problemă cu care se confruntă primăriile este aceea că, deşi există un număr mare de dosare sociale, există foarte puţini funcţionari care să se ocupe de ele sau deloc, aşa cum este şi cazul comunei sale. "Din cei trei funcţionari care se ocupau de gestionarea acestor probleme nu mai avem niciun angajat", a afirmat edilul din Castelul.


Dumitru Chiru: "Nu stă nimeni cu patru milioane la primărie"

La rândul său, primarul comunei Lumina, Dumitru Chiru, a arătat că este aproape imposibil ca o primărie să aibă angajaţi profesionişti, atâta timp cât şi această funcţie, de asistent social, necesită studii superioare, iar salariul este de aproximativ patru milioane de lei vechi. "Nu stă nimeni cu salariul de patru milioane, cu studii superioare, să facă anchete sociale pentru care poate da oricând explicaţii", a subliniat edilul comunei Lumina.
Primarul Mariana Gâju a precizat că toate problemele vor fi expuse în cadrul sesiunii ACoR de la Bucureşti.