Remus Macovei „La Constanta n-au existat teroristi, nu trebuia sa se moara" (galerie foto)

După 20 de ani de la Revoluţia din 1989, constănţenii pot afla cine a tras atunci şi cum s-a derulat acel eveniment. Colonelul în rezervă Remus Macovei prezintă, în premieră, în cartea intitulată „La Revoluţie se şi moare, nu-i aşa?", aspecte inedite, petrecute în vechea cetate a Tomisului.

Opera lui Remus Macovei, de o valoare istorică deosebită, a fost publicată la Editura Boldaş, demersul fiind susţinut de sponsori printre care s-au aflat: consilierul municipal Dănuţ Moisoiu, senatorul Nicolae Moga şi SC Clif, iar Cartea „La Revoluţie se şi moare, nu-i aşa?" a fost lansată ieri în sediul Instituţiei Prefectului în prezenţa a numeroşi revoluţionari şi cadre militare. Evenimentul a fost precedat de prezentarea primului număr al revistei de cultură, informare şi atitudine „Arma Pontica", proiect iniţiat şi susţinut de membrii Asociaţiei Cultul Eroilor Constanţa.

Lucrarea lui Macovei a fost prefaţată de prorectorul Universităţii „Ovidius", prof.univ.dr. Marian Cojoc. El a subliniat că „întreprinderea sa retrospectivă" este un pas în direcţia restabilirii realităţii asupra istoriei imediate. Potrivit lui Cojoc, demersul colonelului Macovei se caracterizează prin: rigoare, curaj în emiterea unor ipoteze, putere de argumentaţie, logică demonstrativă şi „capacitatea de a recunoaşte, fără nici un fel de reţinere, că s-a greşit atunci".

„Realitatea trebuie aflată"

Citind această carte, constănţenii vor putea afla cine a făcut cele 118 victime - 30 morţi şi 88 de răniţi - înregistrate la nivelul judeţului în perioada Revoluţiei din 1989. „Cu certitudine vă spun că, la Constanţa, nu au existat terorişti şi nu trebuia să se moară. Cele 118 victime aparţin: 4 manifestanţilor atacaţi de reprezentanţi ai Ministerului de Interne (MI), unul - gărzilor patriotice, trei - militarilor din MI, iar restul aparţin Ministerului Apărării Naţionale", susţine Remus Macovei. El a subliniat că militarii în termen şi elevii Institutului de Marină, care au produs aceste victime, nu sunt vinovaţi, ci aceia care au ordonat şi planificat acea nenorocire, numele lor putând fi descoperite în paginile acestei cărţi.

„Originalităţi" din Revoluţia tomitană

Autorul a prezentat câteva aspecte privind realitatea „deosebită" a acelei perioade, pe plan local. Şi la Revoluţie, Constanţa s-a „evidenţiat" prin gesturi şi acţiuni ce s-au petrecut doar aici. Printre acestea, Macovei a relatat despre: bruscarea de către revoluţionari a doi comandanţi militari, existenţa a patru centre de conducere (în sediile Securităţii, Muzeului Marinei, Casei Albe şi Miliţiei Municipale) şi, abia pe 24 decembrie 1989, s-a înfiinţat un CFSN. O altă dovadă de „originalitate" a constat în faptul că, la Constanţa, conducerea CFSN a revenit în sarcina a doi coordonatori, numele lor fiind menţionate în carte.

„Sunt conştient că voi fi criticat de revoluţionari şi de militari, dar vă asigur de onestitatea demersului meu", a declarat colonelul în rezervă Remus Macovei. De asemenea, el a anunţat că lucrează la o altă lucrare ce va prezenta informaţii şi evenimente privind represiunea 16 - 22 decembrie 1989. Un alt proiect de suflet vizează elaborarea unei cărţi intitulată „Represiunea armată la români" deoarece, „în perioada 1859 - 1990, de 18 ori militarii români au fost trimişi de conducători vremelnici din diverse formaţiuni politice să tragă în concetăţeni".

{mos_ri:Macovei,revolutie 89}