Reprezentantii PSD au lipsit de la comemorarea eroilor Revolutiei (galerie foto)

Instituţii, parlamentari şi partide politice au lipsit de la comemorarea eroilor din Decembrie 1989 # ITM Constanţa a „cedat" coroana filialei municipale a PD-L... din ordinul directorului

Declanşată la Timişoara şi extinsă în toată ţara, Revoluţia din decembrie 1989 le-a îndeplinit românilor o dorinţă: au scăpat de ultimul dictator comunist din centrul şi sud-estul Europei. Revoluţie, revoltă sau lovitură de stat, cert este că, în urmă cu 20 de ani, sacrificiul unor concetăţeni ne-a scos din regimul comunist şi a permis instaurarea democraţiei.

Participanţi la acţiunile derulate atunci la Constanţa, împreună cu oficialităţi, au venit ieri la Troiţa din zona Casei de Cultură a Sindicatelor pentru a cinsti memoria eroilor ce şi-au jertfit viaţa pentru libertatea noastră. Alături de prefectul judeţului, Claudiu Iorga Palaz, am văzut o parte dintre directorii instituţiilor deconcentrate, reprezentanţi ai Ministerului de Interne şi ai celui al Apărării Naţionale şi câţiva concetăţeni curioşi să afle de ce s-a strâns lume la Troiţă. Slujba de pomenire a eroilor din Decembrie 1989, oficiată de ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, însoţit de un sobor de preoţi, a fost urmată de ceremonia de depuneri de coroane. Din partea Instituţiei Prefectului Judeţului Constanţa coroana a fost depusă de însuşi prefectul Claudiu Iorga Palaz, cel care, de altfel, a susţinut financiar, alături de membrii Asociaţiei Revoluţionarilor Tomis 22, realizarea noii Troiţe de la Casa de Cultură. „Orice alt cetăţean din Constanţa la care s-ar fi apelat pentru realizarea monumentului în cinstea eroilor ar fi procedat ca mine. A fost un ajutor dat celor din asociaţie întrucât, fosta Troiţă era deteriorată foarte tare. Să nu uităm că aceia ce s-au jertfit, au schimbat cursul istoriei", astfel şi-a motivat gestul prefectul Palaz.

CJC a uitat de eroii Revoluţiei

Nu mai este campanie electorală, s-a redus şi numărul coroanelor depuse la Troiţă, precum şi al persoanelor ce şi-au amintit că poziţia socială şi beneficiile pe care le au se datorează celor ce au plătit cu viaţa. Aşa se face că, Primăria Constanţa a delegat un consilier şi pe şeful Serviciului Relaţii Internaţionale, Liviu Tramudana, iar conducerea Consiliului Judeţean a uitat cu desăvârşire de eveniment, fără a trimite vreo coroană sau vreun angajat care să facă act de prezenţă. Cu excepţia câtorva instituţii - Inspectoratul de Poliţie Judeţean, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi, Garnizoana Constanţa, Baza Navală, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Dobrogea, Poliţia de Frontieră, Inspectoratul Teritorial de Stat în Construcţii, CN Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Direcţia de Cultură, Agenţia Domeniilor Statului, Agenţia Judeţeană de Prestaţii Sociale, Direcţia Regională de Poştă şi Inspectoratul teritorial de Muncă - celelalte n-au fost reprezentate. Lor li s-au adăugat câteva asociaţii de revoluţionari din Constanţa şi Eforie, precum şi membri ai Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor - filiala locală.

După cheltuielile din campanie, parlamentarii şi partidele politice se pare că n-au mai avut bani pentru o coroană. Picior de parlamentar sau politician n-am văzut ieri la Troiţă. În schimb, preşedintele filialei municipale PD-L Constanţa, Florian Constantin, a avut o prezenţă de spirit excepţională. Pentru că tot cumpărase o coroană din partea ITM, instituţie pe care o conduce, a preferat să o depună ca fiind din partea filialei PB-L Constanţa. Lista prezentărilor a fost modificată rapid, iar ideea democrat-liberalului s-a materializat fără ca majoritatea celor prezenţi să sesizeze.

Dezamăgirea predomină

Ignoranţa de care au dat dovadă unii vine în contextul în care participanţi la Revoluţie sunt dezamăgiţi. Constantin Cumpănă, unul dintre cei ce au acţionat în Şantierul Naval Constanţa, ne-a mărturisit că, în timp, a trecut de la trăiri divine, la dezamăgire. „De la trăirile simţite pe 17 decembrie '89, când oameni nevinovaţi au fost asasinaţi la Timişoara, trecând la acea simţire divină a eliberării, trăită pe 22 decembrie, care m-a prins în Şantierul Naval, am ajuns la o stare de dezamăgire generată de nepunerea în aplicare a punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi de mineriade. Suntem la 20 de ani de la evenimentele acelea, iar media simţirilor mele este dezamăgirea", ne-a mărturisit Cumpănă. Cât priveşte reconcilierea dintre români, acesta consideră că până ce nu se vor deschide şi soluţiona dosarele Revoluţiei şi ale mineriadelor, iar cei vinovaţi nu vor plăti, nu se va putea realiza. „Acea reconciliere va avea loc atunci când generaţia cu părul alb de acum nu va mai fi", a conchis Cumpănă.