Sase luni de activitate intensa pentru Actiunea Populara

Pe 27 martie 2003, in prezenta a peste 400 de participanti, a avut loc lansarea oficiala a Asociatiei Actiunea Populara, filiala Constanta

Necesitatea unui suflu nou in politica romaneasca, precum si cea de unificare a fortelor de dreapta din Romania au determinat o parte a liderilor politici ai Uniunii Fortelor de Dreapta, impreuna cu fosti demnitari ai fostului CDR si din Administratia Cotroceni, sa demareze procesul de constituire a unei noi formatiuni politice de factura populara. Plecata de la Constanta, ideea unei miscari populare a prins radacini, iar in decursul a numai catorva luni s-au conturat liniile directoare ale viitorului partid Actiunea Populara.Constituita la data de 9 decembrie 2002, Asociatia Actiunea Populara si-a propus instituirea unui dialog al formatiunilor politice din opozitia democratica si cu precadere din zona politica de orientare conservatoare si crestin-democrata, pentru a realiza o unitate de actiune care sa corecteze energic dezechilibrul flagrant din actuala configuratie politica, dominata de partide de stanga. Pe 27 martie 2003, in prezenta a peste 400 de participanti, la sala Teatrului "Fantasio" din Constanta, a avut loc lansarea oficiala a Asociatiei Actiunea Populara, filiala Constanta. Alaturi de cei 40 de membri fondatori ai AP Constanta au participat si Zoe Petre, Catalin Harnagea, Vlad Rosca si George Serban. Apoi, pe 3 aprilie 2003, in sala "New York" din Complexul World Trade Center Bucuresti, AP s-a lansat ca formatiune civica, in prezenta a peste 450 de delegati, a numeroase personalitati din diferite domenii de activitate si a fostului presedinte al Romaniei, Emil Constantinescu. Numarul mare de semnaturi stranse in decursul a doar doua luni de la simpatizantii dreptei, mesajele de incurajare primite de liderii formatiunii civice si rezultatul favorabil al sondajului efectuat au determinat transformarea Actiunii Populare din formatiune civica in partid politic. La 15 mai 2003 s-a depus la Tribunalul Bucuresti documentatia necesara pentru inscrierea Actiunii Populare ca partid politic, iar pe 22 iunie 2003 a avut loc Conferinta judeteana de alegeri a Biroului Judetean interimar al Actiunii Populare, filiala Constanta. Structura de conducere aleasa la acea conferinta a avut urmatoarea componenta: Max Badin - presedinte, Florentina Paladi - secretar general, iar vicepresedinti: Nicolae Dragoi, Constantin Panzaru, Emilian Epure, Iulian Bianu, Dan Popa, Claudiu Rogojina, Eugen Barbu si Sandu Popescu. In perioada 12-13 iulie 2003, la Bucuresti avea loc Congresul national de constituire a AP, moment in care au fost votate statutul, programul politic si a fost aleasa structura de conducere. La 1 august 2003, in prezenta presedintelui partidului la nivel central, Emil Constantinescu, a fost inaugurat noul sediu al organizatiei locale si a fost convocata prima intalnire regionala. Au participat reprezentanti ai partidului din Tulcea, Braila, Calarasi si Galati. La sfarsitul lunii august s-a desfasurat programul de crestere a notorietatii partidului, intitulat "Caravana AP pe litoral". Obiectivele programului au fost mediatizarea partidului, impulsionarea comitetelor judetene, precum si impunerea unor mesaje proprii. In perioada 4-5 octombrie 2003 s-a desfasurat Scoala de politici publice la Constanta, proiect derulat prin Asociatia pentru Educatie Cetateneasca si finantat de National Endowment for Democracy. Pe 29 noiembrie a avut loc la sala "Nicolae Iorga" din Palatul Parlamentului, in prezenta a peste 600 de delegati, Congresul de unificare dintre Actiunea Populara si Partidul Popular Crestin. In decursul a sase luni de activitate sustinuta, Actiunea Populara Constanta si-a marit numarul de membri la aproape 4.300 si a constituit aproximativ 20 de organizatii locale.Presedintele organizatiei judetene, Max Badin, a precizat ca in cele sase luni au avut alegeri in localitatile Agigea, 2 Mai, 23 August, Basarabi, Cobadin, Ciorcarlia, Corbu, Limanu, Nicolae Balcescu, Navodari, Topraisar, Valu lui Traian, Cumpana, Crucea, Tuzla, Lumina, Mangalia, Independenta si Rasova.