Subprefectii politici Mihai Petre si Mircea Iustian mai au de asteptat
Subprefectii politici Mihai Petre si Mircea Iustian mai au de asteptat

Cu toate că înlocuirea prefecţilor este în plină
derulare, situaţia subprefecţilor rămâne, deocamdată, incertă
Conform algoritmului decis la centru între PSD şi PD-L,
la nivelul judeţului Constanţa, funcţia de prefect a revenit pesediştilor, iar
posturile de subprefecţi, pedeliştilor. Primii s-au dovedit a fi mai abili, în
timp ce partenerii lor par a fi urmăriţi de ghinion.
Dacă PSD Constanţa „a prins trenul" şi şi-a instalat
omul, în persoana lui Tit Liviu Brăiloiu, organizaţia judeţeană a PD-L se pare
că va fi nevoită să mai aştepte până la numirea colegilor propuşi ca viitori
subprefecţi, în speţă Mihai Petre şi Mircea Iustian. Motivul: schimbări de
opinie şi de atitudine la nivel central. În fapt, lucrurile au cunoscut o
turnură neaşteptată. Iniţial, pesediştii susţineau că Guvernul va emite o
ordonanţă de urgenţă care viza politizarea unor funcţii şi delimitarea ocupării
lor la un mandat de patru ani. Normativul făcea referire la funcţiile de
prefect, subprefect, directorii generali de direcţii din ministere, şefii de
instituţii deconcentrate şi altele. Însă, se pare că PSD şi PD-L au schimbat
macazul.
Mişcare cu tâlc sau fault involuntar!?
Astfel, doi deputaţi - Mircea Duşa (PSD) şi Petru Călian
(PD-L) - au depus o iniţiativă legislativă exact pe „tema" acelei ordonanţe ce
trebuie elaborată şi aprobată de Executiv, ceea ce amână momentul rocadei
dintre oamenii numiţi de Guvernul Tăriceanu şi cei propuşi de PSD şi PD-L. În
expunerea de motive, iniţiatorii pledează pentru politizarea unor funcţii, întrucât „agenda publică
guvernamentală ridică o problemă deosebită în identificarea de soluţii şi
oameni capabili în administraţia publică la nivel judeţean şi local şi mai ales
voinţa publică de a pune în aplicare programul de guvernare". În opinia lor,
delimitarea funcţiilor publice de cele politice „ar contribui la o mai bună
funcţionare a instituţiilor publice în această perioadă complexă".
Proiectul prevede ca prefecţii şi subprefecţii să fie numiţi de Guvern
pentru un mandat de cel mult patru ani şi politizarea acestor funcţii.
Deputaţii „inspiraţi" prevăd aceleaşi „condiţii" şi pentru directorii de
deconcentrate. Aplicarea acestuia va impune ca secretarii generali din cadrul
instituţiei prefectului să devină înalţi funcţionari publici, numiţi tot de
primul ministru.
La nivel judeţean ar urma să apară un colegiu prefectural, format din toţi
aceşti conducători - în frunte cu prefectul, iar personalul din cadrul
cancelariei sale vine şi pleacă o dată cu el.
Şefi peste şefi
O altă „noutate" gândită de cei doi parlamentari vizează înfiinţarea
funcţiei de şef serviciu public. Un soi de conducător al serviciilor publice
deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei
publice centrale. Viitorii conducători vor funcţiona în baza unui contract de
management, iar munca le va fi răsplătită cu un salariu la nivelul secretarilor
generali din ministere.
În concluzie, demersul celor doi deputaţi ai coaliţiei va trebui să parcurgă anumite etape şi transferă responsabilitatea de la Guvern către Parlament. Ca atare, cei care nu au apucat să-şi preia funcţiile la care au râvnit şi li s-au promis vor fi nevoiţi să mai aştepte, dacă Guvernul va prefera să lase situaţia în seama Parlamentului. Odată aprobată, funcţiile ce intră sub incidenţa noii legi vor avea la dispoziţie 45 de zile pentru a-şi „reorganiza structura organizatorică",
{mos_ri:Mihai Petre,Mircea Iustian}
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp