Transparenta trunchiata in administratia locala din Mangalia

Un studiu privind transparenţa şi accesul cetăţenilor la informaţii de interes public în plan local a fost dat publicităţii de Institutul pentru Politici Publice Bucureşti.

Lucrarea a fost realizată în cadrul proiectului „Ei trebuie să lucreze pentru tine - Învaţă cum să evaluezi consilierii din localitatea ta" şi este rezultatul unei monitorizări atente a activităţii şi transparenţei a 20 de consilii locale printre care şi cel al municipiului Mangalia. Potrivit celor de la IPP, evaluarea s-a făcut în perioada 1 septembrie - 15 octombrie, anul curent, după o monitorizarea ce a durat peste 10 luni.
Printre concluziile celor de la IPP, strict legate de Consiliul Local Municipal Mangalia, am reţinut că, în perioada iunie - septembrie 2008, nu a existat niciun proiect de hotărâre iniţiat de consilierii locali deşi au fost aprobate 97 de HCL-uri. Probabil, pe considerentul de a le arăta mangalioţilor care sunt aleşii „potrivnici" iniţiativelor edilului, înregistrarea nominală a voturilor consilierilor, pe proiecte de hotărâre, în cadrul şedinţelor de CLM din aceeaşi perioadă s-a rezumat doar la specificarea voturilor „împotrivă" şi „abţinerile", iar, uneori, se precizează doar numărul voturilor şi atât. În raportul IPP privind transparenţa şi accesul cetăţenilor la informaţii de interes public se arată că, în timp ce unele administraţii publice locale nu consideră aceste aspecte o prioritate, Primăria Mangalia nu afişează proiectele de hotărâre pe internet.
Ca urmare a concluziilor acestei monitorizări, cei de la IPP Bucureşti vor adresa Guvernului Boc un apel care va însoţi „inventarul problemelor legate de implementarea legislaţiei transparenţei în plan local, astfel încât accesibilitatea reală a cetăţenilor la informaţii din activitatea politicienilor sau a instituţiilor publice să fie practicată în mod real şi uniform în ţară".
Demersul celor de la IPP are ca scop şi schimbarea mentalităţii celor din administraţia publică locală, care ar trebui să nu mai considere că autonomia locală presupune ignorarea regulilor şi lipsă de respect faţă de cetăţeni. Altfel spus, accesul la informaţiile de interes public nu trebuie să ţină de bunul plac al şefilor administraţiilor publice locale.