Un Parlament restrans, cu atributii diferite pentru cele doua Camere

Numeroasele semnale lansate de-a lungul timpului de unii politologi, reprezentanti ai societatii civile si chiar politicieni au atras atentia asupra oportunitatii inlocuirii actualei formule de scrutin, cu un sistem de vot mixt sau uninominal.

Avansata initial, in medii relativ restranse, ca o posibilitate teoretica de crestere a legitimitatii alesilor si de ridicare gradului de reprezentativitate in Legislativ a vointei electorale exprimate, aceasta varianta a prins treptat contur, devenind tot mai prezenta atat la nivelul discursului politic, cat si la nivelul proiectelor elaborate de diferite partide. In paralel cu inlocuirea metodei de reprezentare proportionala pe liste inchise a fost lansata, ca tema colaterala acestui subiect de dezbatere, si posibilitatea reducerii numarului de reprezentanti in Legislativ. Desi recunoaste ca cel de-al doilea punct de discutie amintit deriva, practic, din primul, senatorul liberal Puiu Hasotti declara ca cele doua eventuale modificari care dezvolta efecte asupra structurii Parlamentului nu pot fi operate simultan datorita faptului ca nu pot face, in comun, obiectul unui singur referendum. Un Legislativ pentru 36.594.368 de locuitori Motivatia care sta la baza necesitatii reducerii numarului de senatori, respectiv de deputati, este constituita de un fenomen deocamdata caracteristic vietii politice romanesti - supradimensionarea legislativa. Fenomenul este definit in raport cu un concept teoretic (avansat de Arend Lijphart in cartea sa, "Modele ale Democratiei. Forme de guvernare si functionare in treizeci si sase de tari") intitulat "regula radacinii cubice". Potrivit acestuia, numarul de reprezentanti din Camera inferioara a Parlamentului, ridicat la puterea a treia, ar trebui sa fie aproximativ egal cu numarul populatiei tarii. Aplicand respectiva regula la nivelul democratiei autohtone post-decembriste, observam ca, de fapt, cei 332 de deputati alesi la sfarsitul lui 2004 corespund teoretic unui total de 36.594.368 cetateni romani (in realitate, populatia actuala a tarii se invarte in jurul cifrei de 21,7 milioane de locuitori). Fenomenul supradimensionarii este, deci, usor observabil. Tot teoretic, un numar mai mare de alesi decat ar fi fost normal constituie, de obicei, un avantaj pentru partidele mici, care au sansa de a fi mai bine reprezentate in Legislativ. La noi, insa, in mod paradoxal, nu este cazul pentru asa ceva - pragul electoral de accedere in Parlament, ridicat prin lege, in anul 2000, la 5% pentru formatiuni politice, respectiv la 8-10% (in functie de numarul de partide asociate) pentru coalitii, dezvolta exact efectul invers - ceea ce Daniel Barbu numea "nereprezentativitatea proportionala". Numai la ultimul scrutin s-au pierdut aproximativ 20% din voturile exprimate, voturi acordate organizatiilor partinice care nu au reusit sa depaseasca pragul si care au fost redistribuite proportional castigatorilor. Puiu Hasotti: "Dorim reducerea cu 15-20% a numarului de alesi" Iata, deci, o parte dintre argumentele pentru care s-ar putea opta pentru micsorarea numarului de parlamentari. Pozitia PNL in acest sens, exprimata de vicepresedintele partidului, senatorul Puiu Hasotti, implica o reducere cu 15-20 de procente a numarului de parlamentari. Aceasta prevedere este parte a proiectului de revizuire a sistemului electoral propus de PNL, este atasata propunerii de introducere a formulei electorale mixte cu compensare pe lista si, in acelasi timp, ideii de separare a atributiilor pe care pe care trebuie sa le indeplineasca cele doua Camere. Si social-democratul Cristian Diaconescu a precizat ca partidul din care face parte este de acord cu reducerea numarului de alesi. El nu a putut, insa, sa ne furnizeze inca un procent estimativ in legatura cu aceasta problema.

Scris de: {autor}Adrian HERTA {/autor}