Dispare Delta

Soc si groaza provocat de proiecte ucrainene

Demararea constructiei canalului Bastroe, prin care se va face legatura intre Ucraina si Marea Neagra pe Dunare, naste puternice proteste ale ecologistilor din Romania si Ucraina * Organizatia Civic Media si trustul de presa ZIUA, carora li s-au alaturat peste o suta de alte organizatii, au initiat o serie de proiecte pentru salvarea Deltei # Institutul National de Dezvoltare-Cercetare Delta Dunarii a intocmit o nota ca raspuns la o solicitare a MAE, in care previziunile prestigiosilor specialisti de aici sunt de-a dreptul sumbre: nu vom mai avea delta * Vor disparea mii de specii de pasari, sute de specii de pesti si plante, zeci de mii de hectare de zone umede se vor transforma in pajisti, iar pescuitul, profesia de traditie a locuitorilor din zona, va ramane doar o amintire * Canalul va avea o lungime de 162,2 kilometri, o latime de 115 m, iar adancimea maxima va fi de 8,1 metri # Lucrarea va fi efectuata de compania germana Josef M=F6bius, costul total ajungand la noua milioane dolari

Herodot ne spune ca in templele egiptene se pastrau ulcioare cu apa din cele mai mari fluvii cunoscute atunci: Nilul, Dunarea si Gangele. Se considera ca este apa sfanta, iar eroii tragediilor lui Sofocle spuneau despre apa Istrului ca este ispititoare, spaland pacatele. Toate popoarele Europei au creat nenumarate legende despre aceste ape datatoare de viata. Dunarea nu mai este de mult stapana pe destinele sale. Mama-Natura care a creat fluviul a cedat o parte din atributiile sale omului care a adaptat cursul fluviului dupa propriile nevoi. Asa ca Dunarea isi imparte existenta cu cea a natiunilor care stapanesc teritoriile pe unde curge. Dunarea are o lungime de 2850 kilometri, dintre care 2588 navigabili, isi aduna apele dintr-un bazin de receptie de 817.000 kilometri patrati situat in 13 tari si uda teritoriul a zece state. Toate tarile pe unde curge Dunarea isi aduc obolul la inmultirea acestor ape care se varsa in mare, in medie 6000-7.000 metri cubi pe secunda (maxim 157.000 mc/sec.). Chiar si Croatia, tara cu cea mai redusa portiune din Dunare, isi aduce contributia cu apele Dravei. Dar, ca totdeauna, exista si o exceptie. Exista o tara care beneficiaza de apele Dunarii fara ca albia acestui fluviu sa verse macar o picatura de apa. Aceasta este Ucraina, unde Dunarea alimenteaza cu apa complexul lacustru Ialpug-Catalbug-Chitai prin canale de legatura cu bratul Chilia. Desigur ca nimeni nu poate imputa Ucrainei ca ea nu-si aduce contributia la cresterea apelor Dunarii. Sunt situatii naturale care nu pot fi contestate. Insa ar fi etic ca Ucraina sa nu strice cu nimic echilibrul acestor ape ce se deplaseaza spre gurile de varsare ale deltei bratului Chilia.

Geopolitica Dunarii de Jos

Istoria ne arata ca permanent s-a dorit diminuarea rolului fundamental pe care-l are de indeplinit Romania fata de statutul sau de principal stat riveran Dunarii. Incepand cu secolul al 18-lea, expansiunea ruseasca in Europa a avut doua obiective fundamentale: Bosforul - pentru a iesi la Oceanul Planetar, si Dunarea - pentru a putea ajunge pe apa in inima Europei. In numeroasele razboaie purtate in spatiul danubian, Rusia devenea stat riveran Dunarii cand era victorioasa sau pierdea acest statut cand era infranta. Noul context geopolitic, de dupa 1991, care a fost marcat de destramarea URSS, a adus Romania intr-o noua pozitie, ajungand sa aiba granita comuna cu Ucraina. Actualul nostru vecin nu este cu nimic mai comod decat defuncta URSS, mai ales ca Ucraina, stat european, manifesta mai multa preocupare pentru Dunare si Delta Dunarii si se dovedeste chiar mai inflexibila in negocieri pe probleme fluviale si maritime. Imediat dupa episodul "Rostok", din 1991, cand cargoul cu acest nume, sub pavilion sovietic, a blocat canalul Sulina, punandu-se travers intr-unul din cele mai inguste locuri de pe senalul navigabil (nava avea peste 130 metri, iar canalul o suta), apoi s-a scufundat, in presa de la Kiev a aparut urmatoarea intrebare: Ce se intampla cu porturile noastre fluvio-maritime, Izmail si Reni, daca bratul Sulina este blocat? Romanii au o solutie de evitare prin Canalul Dunare - Marea Neagra, dar Ucraina ce face? Trebuie sa cream propria noastra iesire la Marea Neagra!De atunci si pana in prezent, politica danubiana a Ucrainei este marcata de dorinta de a internationaliza bratul Chilia, acordandu-i un statut asemanator cu cel al canalului Sulina, in vederea accesului navelor maritime de mare tonaj la porturile Izmail si Reni. Se cunosc aspiratiile legitime ale Ucrainei, ca ale oricarei tari danubiene, de a contribui cat mai mult la traficul de marfuri si calatori pe Dunare, mai ales dupa intrarea in functiune a traseului Rhin-Main-Dunare, fapt ce va determina o crestere a acestora cu peste 40%, dar si temerea ca nu va beneficia de aceste cresteri daca porturile sale de pe fluviu nu vor fi legate direct cu marea. De altfel, in mediile politico-economice ucrainene se afirma ca, prin constructia unui canal navigabil ca alternativa la canalul Sulina, in porturile ucrainene danubiene va creste fluxul de marfuri si se va exclude monopolul unei singure tari, respectiv Romania, pe unde se tranziteaza marfurile tarilor din Europa Centrala. Exemplul Ungariei, care anual tranziteaza prin porturile romanesti peste cinci milioane de tone, tenteaza si pe vecinul nostru. Construirea canalului care sa lege direct bratul Chilia cu marea a depasit de mult faza discutiilor, intrand acum in preocuparea celor mai inalte foruri de decizie politica ale Ucrainei. Au fost analizate mai multe variante, dar a fost preferata cea a bratului Bastroe (Stambulul Nou), care traverseaza pe mijloc delta secundara creata de bratul Chilia si pe unde, in prezent, se scurge 17% din apa acestui brat.

Ecologistii ucraineni protesteaza

Reactia ecologistilor ucraineni fata de aceasta varianta, a amenajarii pentru navigatie a canalului Bastroe, a fost destul de energica. Ei au venit cu argumentul ca actiunea poate aduce daune majore resurselor naturale ale Deltei prin disparitia unor valoroase specii de plante, pesti, pasari, insecte. Mai mult, ei spun ca Europa nu va privi favorabil aceasta lucrare dupa ce, in anul 1998, Ucraina a infiintat Rezervatia Biosferica a Dunarii pentru delta secundara a bratului Chilia si a fost recunoscuta de UNESCO. "Ucraina dezinformeaza statele lumii si comunitatea internationala in legatura cu lucrarile de constructie la canalul de navigatie Dunare - Marea Neagra", sustine Coalitia ucraineana "Pentru o natura salbatica", citata de "proUA" si reluata de agentia de stiri "Rusia la zi". "Drept raspuns la protestele oficiale impotriva amenajarii respectivului canal, autoritatile de la Kiev au trecut la o dezinformare nedisimulata in legatura cu actiunile lor", mai afirma ecologistii ucraineni.

Consecinte

Canalul va avea o lungime proiectata de 162,2 kilometri, o latime de 115 m, iar adancimea maxima va fi de 8,1 m. Pentru prima faza a proiectului, a carui realizare a fost incredintata companiei germane Josef M=F6bius, au fost alocate trei milioane de dolari. Costul total al lucrarii este de noua milioane de dolari.Lucrarile hidrotehnice care s-ar executa pentru largirea si adancirea bratului Bastroe, dar si a unor importante porturi de pe bratul Chilia, pentru a permite navigatia navelor maritime, ar avea ca efect imediat cresterea volumului de apa care ar curge pe bratul Chilia, de la 62,3% in prezent la peste 75%, diminuand debitele de pe bratele Sulina si Sfantu Gheorghe. Aceasta actiune ar pune in pericol intreaga delta romaneasca. Ar avea de suferit flora, fauna, multe din lacurile deltaice ar seca si gurile fluviale de la Sulina si Sfantu Gheorghe s-ar colmata. Grigore Baboianu, director executiv al ARBDD, ne-a declarat ca "lipsa unei transparente din partea ucraineana in virtutea statutului de vecinatate, dar si a unor conventii internationale la care ambele state au aderat, i-ar fi obligat pe ucraineni sa ne spuna ce intentii au in zona de granita. Noi am avut cateva intalniri cu omologii nostri ucraineni, dar nu am primit nici pana astazi o documentatie referitoare la proiectul Bastroe. Totusi, daca nu avem un studiu de impact, nu putem pune niste verdicte catastrofice". Potrivit "Notei privind impactul asupra mediului produs de constructia canalului Bastroe in Rezervatia Biosferei Dunarea din Ucraina", intocmita de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii" la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe - Directia Drept International si Tratate si inregistrata la numarul 122/2004, aceasta actiune "va perturba grav echilibrul ecologic si hidrologic al zonei, afectand intreaga regiune a Deltei Dunarii, inclusiv Rezervatia Biosferei Delta Dunarii". In document se mai arata ca operarea pe canalul nou construit va schimba regimul hidrologic, conducand la disparitia unor canale mici de legatura cu canalul Bastroe si transformarea zonelor umede actuale in pajisti, iar acest aspect va influenta negativ biofiltrarea, cea mai importanta functie a deltei. Operatiunile de construire a canalului vor cauza daune habitatului si bazei trofice a majoritatii speciilor de pesti ce vietuiesc in zona, inclusiv celor sapte specii ce sunt mentionate in Lista Rosie Europeana si 16 in Lista Rosie Ucraineana. Tot ca rezultat al distrugerii bazei trofice, capturile anuale de peste de apa dulce ar putea scadea cu circa 19 tone, iar ale celui marin cu circa 80 de tone. Migrarea de reproducere a scrumbiei de Dunare se desfasoara si prin canalul Bastroe, iar operarea pe acest canal va reduce capturile industriale cu circa 90 de tone. Adancirea albiei canalului si lucrarile permanente de intretinere a sa vor impiedica dezvoltarea puietului de sturioni si scrumbie, cu consecinte grave ulterioare, iar indiguirea malurilor estuarului Bastroe va distruge zonele de inmultire a multor specii de pesti. In rezervatie cresc aproape 260 de specii de pasari, dintre care 51 in Listele Rosii Ucrainene si Europene, locatia reprezentand teritoriul de habitat a peste o mie de pasari, dintre care zona de cuibarit pentru o mie de perechi de cormorani pitici, trei perechi de vultur codalb, dar si mii de pelicani comuni, pelicani creti, gaste cu gat rosu si altele. Vor fi afectate zonele din nord-estul deltei, dintre care zonele de protectie integrala Letea, in suprafata de aproape trei mii de hectare, Rosca-Buhaiova, in suprafata de aproape zece mii de hectare, ostroavele renaturate Babina, Cernovca, precum si zona renaturata din amenajarea piscicola Popina, in suprafata totala de aproape opt mii de hectare. Vor avea de suferit si comunitatile de plante, iar poluarea va avea drept consecinta o influenta negativa asupra dezvoltarii plantelor pe o raza de circa cinci kilometri in jurul canalului, cunoscut fiind ca majoritatea speciilor din delta sunt intolerante la activitati industriale. Si comunitatile umane vor avea de suferit, mijloacele de existenta ale populatiei locale in zona Dunarii bazandu-se in principal pe pescuit, constructia canalului punand sub semnul intrebarii aceasta activitate traditionala. Concluzia prestigiosului Institut National Delta Dunarii este una deosebit de clara si dura in acelasi timp: realizarea acestui proiect va duce la violarea principiilor de management al rezervatiei biosferei, definite de UNESCO in programul sau "Omul si natura", iar "constructia canalului ameninta existenta Rezervatiei Biosferei Dunarea din Ucraina, cu impact si asupra Rezervatiei Delta Dunarii din Romania".

Concluzii

Are dreptul Ucraina ca, pe teritoriul ei, sa execute lucrari de amenajare hidrotehnice in vederea realizarii unui canal de legatura a bratului Chilia cu Marea Neagra? Raspunsul este unul singur: Are dreptul! Dar, in acelasi timp, are si obligatia asumata prin conventiile pe care le-a incheiat prin actiunile sale sa nu afecteze interesele celorlalte state danubiene. Or, este cert ca prin aceste lucrari va face ca pe bratul Chilia sa curga mai multa apa decat curge in prezent, fenomen ce ar pune in pericol viata din Delta Dunarii. Ce ar face Ucraina daca ar afla ca una dintre tarile riverane ar deschide, pentru propriul interes, o alta cale de scurgere a apelor Dunarii, fapt ce ar face ca pe bratul Chilia sa curga mai putina apa? Desigur ca ar protesta foarte energic, invocand toate argumentele posibile, legale si morale. Si pentru ca veni vorba de argumente morale, ne putem intreba: "Are Ucraina dreptul moral sa-si mareasca debitul de apa care curge pe teritoriul ei, in detrimentul vecinului sau, stiind foarte bine ca nu a contribuit cu nimic la formarea debitului Dunarii in portiunea unde este riverana? Solul albiei bratului Chilia este al Ucrainei, dar apa care curge prin aceasta albie a cui este? Apartine apa celor noua tari europene care au contribuit la formarea ei! Si daca istoria a dat Ucrainei posibilitatea sa foloseasca doua treimi din apa Dunarii care se varsa in mare, ea are datoria sa nu afecteze echilibrul ecologic din aceasta entitate unica a Europei, Delta Dunarii.

MAE de la Kiev sustine ca romanii trag de timp

"Despre planurile Ucrainei de a construi un canal adanc de navigatie pe bratul Bastroe se vorbeste de doi ani. El trebuia sa imbunatateasca infrastructura de transport internationala, avand in vedere ca sistemul de canale care functioneaza pe teritoriul Romaniei este suprasolicitat", mai spune agentia de Rusia la zi. A fost insa suficient ca, in luna mai, ucrainenii sa inceapa lucrarea, si romanii sa dea alarma. Dar guvernul premierului Viktor Ianukovici, aparand oportunitatea economica, a inaintat o serie de propuneri constructive, care nu prevad sporirea cantitativa a numarului de acuzatii reciproce, ci un dialog la masa tratativelor. Astfel, partea romana a fost invitata la discutii la Kiev, pentru a aborda problema, din toate punctele de vedere, intr-un cadru consultativ. Autoritatile ucrainene s-au asteptat, de asemenea, la complicatii. De aceea, purtatorul de cuvant al MAE ucrainean, Markian Lubkivski, a prezentat, destul de dur, intr-o conferinta de presa, pozitia Kievului: "In cazul in care partea romana va continua sa traga de timp si sa recurga la tertipuri diplomatice in acest proces, ne vom debarasa de orice acuzatii ca Ucraina refuza dialogul, ca nu este deschisa si transparenta in problema construirii acestui canal".De altfel, la Summitul UE-Ucraina, desfasurat recent la Haga, nu a fost dezbatuta problema canalului de navigatie pe care Kievul il construieste pe bratul Bastroe din Delta Dunarii spre Marea Neagra, remarca RIA Novosti. Subiectul s-a regasit doar printre temele "comentate" de presedintele Leonid Kucima, precum privatizarea combinatului Krivorojstal, libertatea cuvantului in Ucraina sau functionarea mass-media independente.

De ce se tem romanii

In realitate, preocuparile ecologice ale Bucurestiului ascund temeri pur economice. Portiunea romaneasca a Deltei Dunarii asigura, practic, intreg fluxul transporturilor de marfuri pe directia Dunare - Marea Neagra si retur, in timp ce porturilor ucrainene Reni, Kilia si Izmail le revin doar doua procente. In plus, in acest perimetru romanii au deja trei canale navigabile; mai mult, este in plina desfasurare amenajarea unui al patrulea. Dar Ucraina are de gand sa foloseasca la capacitate maxima instalatiile portuare de la Reni si din alte porturi comerciale aflate pe cursul inferior al fluviului si care se afla la intretaierea a patru coridoare de transport: numerele 7 si 9, conform acordului UE, precum si a coridoarelor globale - Colaborarea economica la Marea Neagra si coridorul de transport si comunicatii Euro-Asiatic. Portul are legatura directa cu 14 state europene. Cu toate acestea, capacitatea lui este acoperita in prezent doar in proportie de 25-30%. Situatia este valabila si pentru alte porturi ucrainene la Dunare.

Veriga cheie a coridorului de transport

Unicitatea proiectului ucrainean consta in faptul ca, traversand bratul Bastroe, el devine veriga cheie a coridorului international de transport numarul 7, transferand astfel in favoarea Ucrainei pana la 60% din tranzitul de marfuri care se efectueaza in prezent pe Dunare. Ca urmare, veniturile anuale care vor intra in bugetul national s-ar putea cifra, potrivit unor calcule estimative, la 120-150 milioane de dolari. Simpla dare in exploatare a primului tronson al canalului, planificata pentru sfarsitul acestui an, va permite o crestere a volumului transporturilor de export pe portiunea ucraineana a Deltei Dunarii cu 17%.

Negocieri trebuie sa aiba loc

Cu toate acestea, negocieri vor avea loc. Oricum, asa a anuntat acelasi Lubkivski. Potrivit spuselor sale, partea ucraineana a predat delegatiei romane documentatia privind justificarea tehnico-economica a constructiei canalului navigabil de mare adancime Dunare - Marea Neagra, precum si lista intreprinderilor care se ocupa de asigurarea echilibrului ecologic in perimetrul santierului. Ucrainenii si romanii trebuie sa gaseasca un limbaj comun, inclusiv pentru ca de asta depinde soarta proiectului international al zonei economice speciale Reni - Galati - Giurgiulesti, a carui importanta este laudata de cinci ani de guvernele Ucrainei, Romaniei si Republicii Moldova. Atunci, punerea lui in aplicare a fost blocata de catastrofa ecologica de pe Dunare si determinata de razboiul din Serbia. Iar daca Kievul si Bucurestiul nu se vor intelege, proiectul ar putea fi aruncat la gunoi.

Si Romano Prodi ia atitudine

Comisia Europeana este ingrijorata de constructia canalului Bastroe si solicita oprirea proiectului. Presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, a trimis, in ziua de 3 august, o scrisoare de raspuns premierului Adrian Nastase, in care isi exprima ingrijorarea cu privire la impactul constructiei canalului Bastroe asupra mediului si subliniaza ca Directia Generala pentru Mediu din cadrul Comisiei a solicitat autoritatilor ucrainene sa inceteze constructia canalului. Romano Prodi arata, in scrisoarea de raspuns la mesajul adresat de primul-ministru roman la 3 iunie si comisarului european pentru extindere, Guenter Verheugen, ca serviciile de specialitate ale Comisiei Europene si comisarul european pentru probleme de mediu, Margot Wallstr=F6m, au intrat, deja, in contact cu autoritatile ucrainene referitor la problematica proiectului de constructie a canalului Bastroe. Comisia Europeana, afirma Romano Prodi, si-a exprimat ingrijorarea cu privire la evaluarile de impact asupra mediului, care, la o prima examinare, s-au dovedit insuficiente si a solicitat, in acest sens, informatii suplimentare despre construirea canalului si consecintele pe care aceasta le-ar putea avea.

Nastase spune ca nu poate bloca proiectul Bastroe

Romania nu are cum sa blocheze constructia canalului Bastroe, care se desfasoara pe teritoriul altui stat, insa demersurile diplomatice pot duce la un anumit tip de presiune internationala care sa influenteze deciziile Ucrainei, a declarat, sambata, la Mangalia, premierul Adrian Nastase. El a precizat, la intalnirea de la Mangalia cu reprezentantii romanilor din 20 de tari, ca Romania a cerut deja consultari in baza unor acorduri bilaterale sau internationale pe aceasta tema si s-a aratat convins ca "un anumit tip de presiune internationala va influenta hotararea finala". Adrian Nastase considera ca, din pacate, lucrurile sunt foarte periculoase, existand in continuare un anumit risc al unor actiuni iresponsabile. "Potentialul de risc este in continuare foarte mare si este nevoie de o actiune coordonata din partea Rusiei, a Statelor Unite si a statelor vecine Ucrainei. Romania are in mod evident interesul de a urmari cu mare atentie lucrarile la canalul Bastroe si sper ca si OSCE, care are un rol important in legatura cu evolutiile din Republica Moldova si din Transnistria, sa intervina in mod oficial", a afirmat premierul Adrian Nastase.