Adevărul de Seară Cetatea Histria, bijuteria Pontului Euxin

Aproape de locul unde Dunărea se uneşte cu Marea Neagră, grecii au întemeiat o colonie înfloritoare, cu 25.000 de locuitori şi monedă proprie. Cel mai vechi oraş din ţara noastră a fost transformat apoi de romani în cea mai importantă urbe din Scythia Minor.

Atunci când spui vacanţă, următorul gând e îndreaptat către o posibilă evadare în natură şi, cum Sărbătorile de Paşte se apropie, cetatea Histria este unul dintre locurile ce merită să fie vizitate.

La 30 de kilometri de Constanţa, pe drumul spre Delta Dunării, istoria a fixat un bastion al civilizaţiei: Cetatea Histria, spaţiul în care timpul a rămas o carte deschisă.

Înainte de a ajunge la cetate, monotonia este spartă de tumuli funerali (movile de pământ ridicate deasupra unui mormânt în scop de protecție). Nu degeaba zona este considerată o vale a regilor. Din păcate, s-au făcut foarte puţine săpături în această privinţă. Dezvoltarea zonei forţată a distrus mai multe morminte. Odată cu construirea mai multor vile de vacanţă în zona de protecţie 0 a cetăţii s-au distrus mai mult de trei astfel de morminte.

La Gura Sacră a Istrului

Pe un teritoriu scăldat de ape şi bătut de vânt, vestigiile Cetăţii Histria se întind pe şapte hectare presărate cu bazilici, terme, temple, pieţe şi necropole. Chiar la intrarea în fosta aşezare a fost construit muzeul, care între zidurile sale a adunat secole de istorie, reconstituite de-a lungul a aproape 100 de ani de cercetare arheologică.

Aici, acum mai bine de două milenii şi jumătate, bogaţii negustori din Milet au debarcat şi au înfiinţat prima colonie grecească. Aşa începe povestea celui mai vechi oraş din ţara noastră, pe care grecii l-au ridicat, iar romanii l-au dus pe culmile prosperităţii.

Muzeograful George Stan cunoaşte fiecare colţişor al muzeului şi fiecare pietricică descoperită. „Avem artefacte din perioada de început a Histriei, din perioada arhaică până la perioada romană bizantină. Avem chiar una dintre cele mai importante inscripţii descoperite: Lista fruntaşilor Gherusiei. Mai există şi o inscripţie care face referire la «preafericita cetate a histrienilor»: o cetate bogată şi foarte bine cunoscută", explică ghidul.

Salt în antichitate

În interiorul cetăţii, paşii sunt înăbuşiţi de iarba tunsă uniform. La stânga este săpat un şanţ, semnalizat cu benzi galbene. O imagine ciudată, prea contemporană în acel loc antic. „Sunt lucrările pe care încercăm să le conservăm. Sunt săpăturile pe care arheologii de la Institutul Naţional de Arheologie Vasile Pârvan şi din alte medii universitare le realizează în fiecare vară aici", explică George Stan.

De sub straturile de pământ, pietriş, lut şi argilă se desluşesc cioburi de ceramică. La o privire atentă prinde contur o vatră pe care erau preparate bucatele. În faţă se deschide o alee pe care nu o poţi urma decât în tăcere. Sentimentul este înălţător: calci pe urmele strămoşilor tăi.

Te opreşti din respirat şi parcă auzi cum fierarul din colţ bate fierul înroşit, iar copiii se bălăcesc veseli în piaţa mare a oraşului. În surdină parcă se aude un clopot de la una dintre cele cinci bazilici. Te trec fiori şi îţi întorci gândurile la muzeograful care prezintă cu mult patos cetatea.

„Există şi un port Histria. Aici au fost găsite monede pe care era reprezentat farul Cetăţii Histria. De aici tragem concluzia că ar trebui să existe măcar un port în partea sud-vestică a oraşului, acolo unde acum există Grindul Saiele. Pentru dovezi mai solide ar fi nevoie de săpături adânci de 15 - 16 metri, dar solul nu o permite", spune cu părere de rău muzeograful.

Anii de cercetări au scos la iveală şi faptul că vechii locuitori ai Histriei aveau mare grijă de ei. „În cetate existau bancheri şi magistraţi. Exista şi un sector comercial şi un edificiu pentru băi termale - termele intramuros, unde bărbaţi şi femei veneau să facă masaj de relaxare, iar sclavii le păzeau hainele", povesteşte ghidul.

Mistere de aflat

Arheologii au reuşit să refacă mare parte din viaţa cetăţii. Din loc în loc sunt panouri cu imagini ale felului în care arăta cândva Histria. Mai sunt încă multe lucruri de descoperit, sunt de părere specialiştii. „Încă nu se ştie unde este agorama - piaţa adunării poporului. Nici teatrul nu se ştie unde a fost localizat. Se ştie că a existat şi a funcţionat. În perioada greacă, Histria a avut şi 25.000 de locuitori, aşadar un teatru a existat", trage concluzia George Stan.

Cele mai importante descoperiri

Cele mai importante descoperiri în perimetrul cetăţii sunt templul Afroditei, templul lui Zeus Polileus şi altarul templului lui Zeus. „Ele datează din epoca arhaică (secolele VII - V î. Hr.) şi reflectă credinţele celor care au întemeiat oraşul", spune Constantin Chera, expert arheolog la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.

O altă descoperire importantă a fost făcută în vara anului trecut.

„Continuă lucrările la două necropole de înhumaţie suprapuse. În iulie 2010 au fost găsite schelete umane, dar şi un mormânt simbolic - defunctul lipsea, o amforă în care a fost înmormântat un copil nou-născut pe care cercetătorii l-au ridicat de acolo. Apoi a mai fost găsit un schelet de copil de peste un an. Au mai fost scoase la lumină, printre altele, fragmente din ceramică pictată cu figuri negre din secolele VII-VI", mai spune muzeograful.

Pe faleza cetăţii Histria, vântul aspru al Dobrogei răvăşeşte colbul depus aici de milenii. Cu fiecare strat de ţărână, cu fiecare pietricică spune o poveste despre gloria unei aşezări la care au râvnit, pe rând, stăpânii lumii.

http://www.adevarul.ro/locale/constanta