Cuget Liber Cimitirul din epoca romană care „bântuie" centura ocolitoare a Constanţei

Pe traseul centurii ocolitoare a municipiului Constanţa se desfăşoară săpături în vederea cercetării arheologice a terenului. În dreptul km 5-400 al centurii, arheologii au identificat o necropolă aparţinând unui sat din epoca romană timpurie, secolele II-III. Cercetările au început anul trecut, iar din acest an investigaţiile au fost extinse pe o porţiune de teren unde se va construi centrul de întreţinere a variantei ocolitoare a Constanţei.

Sub această suprafaţă, de câteva mii de metri pătraţi, se află cea mai mare parte din necropola descoperită. Echipa de cercetători e formată din Constantin Băjenaru, Cătălin Nopcea, Cătălin Dobrinescu, Radu Petcu, Dan Vasilescu şi Ştefan Georgescu, arheologi în cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. Arheologul Constantin Băjenaru ne-a vorbit despre cimitirul roman descoperit: „Necropola e foarte bine organizată; se afla la marginea unui drum care venea din cetatea Tomis şi se îndrepta către acest sat şi către alte sate de pe teritoriul cetăţii, probabil. În Epoca romană timpurie, Tomis era una dintre cele mai mari cetăţi de la Marea Neagră, având un teritoriu agricol foarte bogat, dovadă fiind şi aceste aşezări rurale, foarte dese mai ales în apropierea cetăţii".

Au fost identificate în jur de 120 de morminte, din care aproape 90 au fost cercetate. Iarna îi va împiedica pe arheologi să continue săpăturile, însă cercetările vor fi reluate în primăvara anului viitor. O parte dintre mormintele descoperite sunt de incineraţie, iar restul de inhumaţie, acestea din urmă fiind, la rândul lor, de mai multe tipuri: fie în gropi simple, fie în gropi cu firide, cu cotloane săpate în marginile gropii.

Morminte pentru întreaga familie

Bogăţia inventarelor descoperite în morminte conferă o bună perspectivă asupra obiceiurilor funerare practicate de locuitorii din mediul rural din perioada romană timpurie. „Pe această arie estimăm că e posibil să descoperim peste 200 de morminte. Este una dintre cele mai mari necropole din Dobrogea, comparând cu alte săpături efectuate în Dobrogea. Este o necropolă organizată, de-a lungul drumului existând anumite arii funerare rezervate unor familii, sau unor triburi (de origine greacă, care s-au menţinut şi în epoca romană). Aceste triburi aveau afectate, probabil, şi câte un lot de teren în care puteau să-şi înmormânteze membrii familiei. Noi am găsit nişte şanţuri care delimitau aceste loturi.

În interiorul lor există morminte de incineraţie, unele mai bogate, altele mai puţin bogate, altele jefuite încă din antichitate, şi morminte de inhumaţie. În general, era utilizată inhumaţia pentru copii, iar incineraţia pentru adulţi. Cu precădere în sec. III se înmulţesc aceste morminte de inhumaţie şi trep-tat se abandonează ritul incineraţiei", ne-a spus Constantin Băjenaru. În ceea ce priveşte obiectele, a fost descoperită ceramică tipică epocii romane, cum ar fi ulcioare, boluri, căni, vase de sticlă, opaiţe, iar în mormintele mai bogate au fost găsite inele şi alte obiecte din bronz, precum şi monede provenind din secolele II-III. „Lipsesc înmormântări de secol IV, ceea ce înseamnă că satul respectiv, aflat la circa 500 m depărtare de locul în care săpăm, moare undeva pe la mijlocul secolului III. Pe alocuri s-au mai descoperit morminte târzii, probabil din perioada medievală, rămâne de văzut", a precizat Constantin Băjenaru. Toate obiectele sunt transportate la Muzeul de Istorie, pentru procesare, intrând apoi în patrimoniul instituţiei. În vara anului viitor, odată cu finali-zarea săpăturilor, arheologii intenţionează să organizeze o expoziţie prin care să prezinte publicului tot ce au descoperit.

www.cugetliber.ro