Cuget Liber Hotelul din Portul Tomis, un mort neîngropat

Scheletul de beton al celui ce se dorea unul dintre cele mai luxoase hoteluri din Constanţa stă de strajă, după cinci ani de la închiderea lucrărilor, în Portul Tomis. De jur împrejurul lui s-a dezvoltat o vegetaţie bogată, copaci care au ajuns la maturitate, iar şantierul lăsat de izbelişte ştirbeşte din frumuseţea care şi aşa s-a pierdut în ultimii ani în mod iremediabil în zona peninsulară a Constanţei.

Subsolul clădirii musteşte de apă şi mizerie. Nimeni nu ştie exact dacă sunt infiltraţii ori apă pluvială. Bârfele care au circulat prin oraş au vehiculat în ultimii ani speculaţii de genul acelora că scheletul de hotel a fost abandonat şi nu s-a mai finalizat proiectul pentru că ar avea grave erori privind construcţia fundaţiei. Tot gurile rele spun că infiltraţiile ar duce, treptat, la scufundarea, deşi imperceptibilă, a fundaţiei. Pe de altă parte, se vorbeşte despre criza financiară în care ar fi intrat proprietarul italian, care ar fi fost nevoit să vândă clădirea nefinalizată, să lase pe altcineva, cu o potenţă financiară mai mare, să ducă la capăt proiectul. Nu lipsesc speculaţiile privind implicarea unor nume sonore foarte apropiate administraţiei publice locale în „manevrarea" financiară şi la tranzacţia care a avut loc în urmă cu aproximativ trei ani, când investitorul italian a vândut, în realitate, construcţia. Există multe semne de întrebare vizavi de actualul şi fostul proprietar al clădirii, dacă aceştia nu ar fi fost/nu ar fi decât un paravan pentru anumite persoane cu putere locală şi care ar avea un beneficiu uriaş din punct de vedere financiar în urma ridicării unui asemenea hotel, de cinci stele, situat într-una din cele mai căutate, din punct de vedere turistic, zone ale Constanţei.

De ce s-a grăbit Primăria să demoleze Yahting Club Constanţa?

Dacă ar fi să facem un remember, am putea sesiza că, încă din anii 2000, Primăria Constanţa a dus o luptă acerbă, presărată cu ilegalităţi majore, pentru a pune mâna pe terenul pe care, în anii următori, avea să se înceapă construcţia hotelului.

Totul a început cu un proces-verbal de contravenţie, din vara lui 2001, emis de Primăria Constanţa, prin care Federaţia Română de Yahting Constanţa era somată să demoleze cei 85 de metri pătraţi şi împrejmuirea de teren în suprafaţă de 781 metri pătraţi executate fără autorizaţie de construire pe teren aparţinând domeniului public, extinderi care au fost făcute în anul 1991. Primăria Constanţa nu a avut, însă, nimic de obiectat vreme de zece ani, timp în care s-a prescris şi dreptul de a constata contravenţia!

Demolare cu iz de ilegalitate

Deşi existau hotărâri judecătoreşti de sistare a demolării şi procese civile de contestare a procesului verbal de contravenţie, Primăria Municipiului Constanţa a emis somaţia de desfiinţare nr. 14.3407 din 26 octombrie 2001, „în mod nelegal", susţineau la vremea respectivă avocaţii Yahting Club Constanţa, iar funcţionarii Primăriei Constanţa au trecut, „prin abuz cras", în ziua de 27 octombrie 2001, la orele 4,00, la demolarea nu numai a extinderii, ci şi a întregii construcţii, deşi procesul verbal în baza căruia s-a făcut demolarea se referea numai la extindere.

Mai mult decât atât, procesul verbal de contravenţiea fost desfiinţat prin sentinţa civilă pronunţată în dosarul nr. 12.022 al Judecătoriei Constanţa.

Culmea, reprezentanţilor Yahting Club Constanţa, Nicolae Oglindă şi Ioan Popişteanu, nu le-a fost prezentată nicio autorizaţie de demolare, aşa cum prevede art. 9 din Legea nr. 50/1991, republicată. Şi, ca tabloul să fie unul complet, Federaţia Română de Yahting Constanţa avea autorizaţie de construcţie pentru terenul în litigiu, pentru că, prin adresa nr. 29.556 din 15 august 1991 a Primăriei Municipiului Constanţa, Serviciul Urbanism, se comunicau următoarele: „urmare a adresei dvs. vă comunicăm aprobarea Primăriei Municipiului Constanţa privind lucrările de reparaţii la sediul Federaţiei Române de Yahting (...)". În aceste condiţii, în care chiar organul de stat competent a considerat că pentru lucrările efectuate este suficientă această adresă cu valoare de autorizaţie de construire, prin aplicarea legii vechi, peste zece ani, acelaşi organ a încheiat un proces verbal de contravenţie care spune că lucrarea respectivă a fost efectuată nelegal. Numai că nimeni nu a ţinut seama de toate documentele anterioare!

„A fost o pungăşie ca la uşa cortului!"

Primăria Constanţa nu a respectat hotărârile judecătoreşti care se refereau la sistarea lucrărilor, ci, dimpotrivă, a încălcat prevederile legale şi a demolat o construcţie pentru care nu emisese vreun proces verbal de contravenţie! Rapiditatea cu care s-au petrecut toate aceste mişcări în forţă a dus la imposibilitatea de a se apăra şi de a-şi proteja bunurile a acelora care administrau respectivul obiectiv. Paguba pe care au suferit-o cei de la Yahting Club Constanţa se ridica, la acel moment, la şase miliarde de lei vechi, potrivit unuia dintre administratori, Nicolae Oglindă. Întrebat de redactorii ziarului „Cuget Liber" de situaţia creată, acesta a mărturisit la momentul respectiv că „totul a fost pungăşie ca la uşa cortului! Deşi am câştigat la prima instanţă, Primăria nu a respectat sentinţele, ne-a demolat abuziv, iar apoi, Dumnezeu ştie prin ce mijloace, a câştigat la instanţele superioare!". Au urmat plângeri penale împotriva angajaţilor Primăriei Constanţa care au dispus demolarea abuzivă a construcţiei, dar Parchetul a dat rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.

O vânzare suspectă

În timp ce procesele dintre Yahting Club Constanţa şi Primărie încă nu fuseseră finalizate, Primăria Constanţa era preocupată să treacă terenul respectiv, cât mai rapid, din domeniul public în domeniul privat al Constanţei. Asta după ce, la data de 31 ianuarie 2001, prin hotărârea nr. 37 a Consiliului Local Constanţa, terenul respectiv a intrat în administrarea Municipiului Constanţa, propunere făcută de primarul Radu Ştefan Mazăre. La începutul anului 2002, a fost, deja, încheiat contractul de concesiune nr. 42.971 între Primăria Constanţa şi SC „Satu & Fase" SRL, reprezentată de Santoni Tullio, domiciliat în Italia, pentru ca, la finele aceluiaşi an, terenul respectiv să fie vândut cu suma de 309.750 de dolari către societatea respectivă. Potrivit contractului de vânzare cumpărare încheiat între cele două părţi, SC „Satu & Fase" SRL a cumpărat o suprafaţă de 1.924,47 metri pătraţi, contra sumei amintite, din care 95.000 de dolari s-au plătit în avans, la data de 18.10.2002 şi TVA, iar diferenţa de preţ, în sumă de 214.750 USD, la care se aplică TVA de 19 la sută, „se plăteşte eşalonat de către societatea cumpărătoare, într-un termen de maximum doi ani, eşalonat în rate trimestriale". S-a preferat, aşadar, vânzarea unui teren situat într-un punct strategic din Constanţa şi cu un potenţial turistic extraordinar, micşorând astfel suprafaţa de teren de care dispune şi pe care o are în administrare Primăria Constanţa. Numai că această tactică a administraţiei publice locale era, la acel moment, la începuturi, de atunci şi până în ziua de azi numeroase alte terenuri din Constanţa fiind înstrăinate sub „protecţia" şi complicitatea administraţiei publice locale.

Scheletul clădirii, vândut acum trei ani

Se pare însă că terenul respectiv şi tot ce s-a încercat a se ridica pe el, probabil de la „zbuciumul" în urma căruia a fost obţinut, a transmis mai departe, ca o moştenire, blestemul litigiilor. Iar asta pentru că, prin anii 2003 - 2004, între constructori şi SC „Satu & Fase" SRL au apărut numeroase procese civile. O parte acuza că proprietarul refuză să plătească lucrările, cel din urmă invoca o muncă prost făcută, motiv pentru care nu vroia să mai facă plăţile. Mai multe litigii au ajuns pe rolul instanţelor constănţene ori bucureştene.

În urmă cu aproximativ cinci ani, lucrările au stagnat de tot. Nu s-a mai ridicat un centimetru din clădire, iar oamenii de pe şantier au dispărut. Se prea poate ca atunci să fi fost transpus în realitate declinul financiar de care se vorbea că suferă investitorul italian.

În realitate, SC „Satu & Fase" SRL căuta un cumpărător pentru scheletul de hotel ridicat în portul Tomis. Evident, pe cineva care să aibă atâţia bani încât să cumpere clădirea nefinalizată, dar şi să ducă la bun sfârşit proiectul început. Se pare că la vânzarea scheletului de clădire au intervenit nume importante, apropiate primarului Constanţei, care au insistat ca minunăţia de proiect să fie vândută „la pachet" cu alte câteva loturi din imediata apropiere. Aşa se face că hotelul a fost cumpărat, după mai multe tentative şi negocieri, de SC „Astera Consulting" SRL Constanţa, alături de alte loturi de teren din apropiere.

Prin urmare, această societate este noul proprietar, aşa cum ne-a confirmat şi un extras de carte funciară de la Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Constanţa.

Administratorul firmei spune că lucrările sunt sistate din cauza crizei financiare

Din SC „Astera Consulting" SRL Constanţa fac parte, potrivit datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, SC Owenton Overseas Co Limited, cu domiciliul în Cipru, localitatea Nicosia, care are 10 acţiuni/părţi sociale, şi 50% procent din beneficii şi pierderi, şi SC „Inverces Ro" SRL, care are tot 10 acţiuni/părţi sociale şi 50% procent din beneficii şi pierderi. SC „Inverces Ro" SRL are, de asemenea, doi asociaţi, Leila Ablachim, din localitatea Murfatlar, judeţul Constanţa, care are 99% din procentul beneficiilor şi pierderilor, şi Moreno Correa Jose Javier, care deţine 1% din totalul beneficiilor şi pierderilor. Administratorul firmei este Leila Ablachim.

Administratorul care conduce SC „Astera Consulting" SRL se numeşte Nadir Bactali. Contactat telefonic, acesta ne-a spus că singurul motiv pentru care lucrările nu au fost continuate a fost cel legat de criza financiară. „În 2011 sigur se va reîncepe finalizarea hotelului şi preconizăm că, în 2012, vor fi finalizate" - ne-a declarat Bactali. În ceea ce priveşte zvonurile privind stabilitatea clădirii şi problemele de construcţie, acesta ne-a declarat: „Avem două expertize, a fost un zvon, nu există probleme de acest gen".

Pentru a începe cât mai curând lucrările la hotel, Nadir Bactali ne-a spus că se încearcă să se găsească soluţii privind suportul financiar necesar. „Încercăm să accesăm nişte fonduri europene, suntem în negocieri cu mai multe reţele de hoteluri, în căutarea unor parteneri, avem chiar oferte, ne dorim încheierea, cât mai curând, a acestui obiectiv, pentru că trebuie să recuperăm şi din bani. Nici băncile nu ne mai ajută... Însă, cel târziu în vara lui 2011, eu zic că vom reîncepe lucrările" - ne-a mai declarat administratorul.

www.cugetliber.ro