Cuget Liber Turiştii de pe navele de croazieră se plâng - „N-avem ce vedea la Constanţa!"

„Portul Constanţa începe să devină o destinaţie favorită în turismul de croazieră" - declara în 2007, Jose Campos, secretarul general al Asociaţiei Porturilor Mediteraneene de Croazieră „Medcruise".

Efectul crizei

Într-adevăr, numărul turiştilor sosiţi la Constanţa cu navele de croazieră a evoluat de la 1.540 de persoane, în anul 2002, la 24.000 de persoane, în 2007, şi la 31.000 de persoane, în 2008.

Criza economică a provocat un vremelnic, dar major regres, numărul pasagerilor coborând la 15.000, în 2009, pentru a urca la 21.300, în 2010.

În intervalul 2007 - 2010, numărul escalelor făcute de navele de pasageri în portul Constanţa a avut următoarea dinamică: 2007 - 77 escale (dintre care 42 ale navelor maritime şi 35 ale celor fluviale); 2008 - peste 80 de escale; 2009 - 48 de escale; 2010 - 58 de escale (75% dintre ele fiind ale navelor maritime).

Între Constanţa şi Odessa

În 2011, vor sosi mai multe nave de croazieră la Constanţa, cu mai mulţi turişti? Am încercat să aflăm răspunsul de la cei mai importanţi agenţi economici din acest domeniu.

Compania „Phoenix Shipping & trading" deţine cea mai mare cotă de pe piaţa serviciilor de agenturare a navelor de croazieră. Constantin Şoimu, coordonator pe acest segment de activitate, a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber", că, faţă de anul 2010, când „Phoenix" a contractat 22 de escale ale navelor maritime, în prezent are doar 16 escale contractate. Desigur, până la sfârşitul lunii martie este timp să se mai încheie câteva con-tracte, dar aşteptările nu sunt prea mari.

Compania „Danubius Travel" este cel mai important tour-operator de pe piaţa turismului de croazieră. Ea furnizează excursiile, vizitele pe uscat ale turiştilor sosiţi în portul Constanţa.

Virgil Stan, managerul croazierelor, afirmă că, pentru 2011, sunt contractate deja 28 de escale, cu 15.000 de turişti, dintre care 10.000 vor face excursii. Compania continuă negocierile, estimând că numărul escalelor contractate va urca la 40, până în luna aprilie.

Pe baza datelor preliminarii nu se poate spune dacă traficul de croazieră de la Constanţa va fi cel puţin la nivelul celui din 2010. Dacă, la noi, lucrurile nu sunt clare, în schimb, Odessa a anunţat că numărul escalelor va creşte în 2011. Portul ucrainean are contractate 78 de escale ale navelor de croazieră străine (dintre care 33 ale navelor de linie), cu opt escale mai multe decât anul trecut. Printre navele care şi-au anunţat venirea sunt zece (dintre care trei de linie) care vizitează pentru prima oară acest port.

Vizită pe fugă

Constanţa nu este în competiţie cu Istanbul, Varna, Odessa, Ialta, Sevastopol, Soci, Batumi şi alte porturi de croazieră de la Marea Neagră. Dimpotrivă, are numai de profitat dacă acestea reuşesc să atragă mai multe nave, pentru că unele dintre ele vor dori să facă o escală cât de scurtă şi pe ţărmul românesc.

Multe dintre porturile de la Marea Neagră şi Dunăre au un potenţial turistic ridicat, pe care turiştii de pe toate continentele încep să-l descopere. Constanţa nu se numără, însă, printre ele.

Tour-operatorii, cei ce organizează vizitele pe uscat în timpul escalelor, au prea puţin de oferit. Turiştii străini pot alege între o excursie pe fugă la Palatul Parlamentului, din Bucureşti, ori în Delta Dunării, la Tropaeum Traiani sau cetatea Histria, între un tur al oraşului Constanţa şi un prânz cu spectacol folcloric la „Nunta Zamfirei" ori o degustare de vinuri la Murfatlar. Totul trebuie să se încadreze într-un interval de maximum 12 ore, cât durează escala.

De ce doar atât, pentru că oferta este prea săracă, afirmă agenţii economici din branşă. „La sfârşitul vizitelor în Constanţa, i-am auzit de multe ori pe turiştii străini spunând că n-au avut ce vedea" - a declarat Con-stantin Şoimu.

Faptul că escalele din porturile Istanbul şi Odessa durează două - trei zile spune totul.

Întrebări la care nimeni nu răspunde

Cum să atragem mai multe nave de croazieră şi mai mulţi turişti străini la Constanţa?

Ce-ar trebui să facem pentru ca şederea lor să fie mai lungă, iar în acest timp să cheltuiască mai mult? La aceste întrebări ar trebui să răspundă primăriile, Consiliul Judeţean şi Ministerul Turismului. Spre exemplu, am vrea să auzim că Primăria Constanţa se implică în refacerea zonei peninsulare a oraşului şi a Cazinoului, că le reintroduce în circuitul turistic.

Degeaba portul Constanţa are cel mai modern terminal de pasageri de la Marea Neagră, degeaba vor spori facilităţile acordate navelor, dacă pe uscat nu e nimic de vizitat în scurtul răgaz de 12 ore.

Tour-operatorii se gândesc să ducă turiştii cât mai departe de Constanţa, pe Valea Prahovei, bunăoară. Nenorocirea este că mulţi dintre ei sunt septuagenari sau octogenari, care nu rezistă la un drum de o zi pe şoselele proaste ale României.

Exemplul primarului din Istanbul

Prin alte oraşe-porturi de la Marea Neagră, autorităţile au o cu totul altă atitudine faţă de turismul de croazieră. Îmi amintesc că, în 2009, când a izbucnit criza economică, primarul din Istanbul s-a întâlnit cu toţi cei ce se ocupă de această afacere, pentru a stabili ce trebuie făcut să nu scadă numărul de nave şi de turişti.

Din păcate, n-am auzit ca primarul Constanţei să fi organizat o acţiune asemănătoare, nici pe timp de creştere economică, nici măcar în vremuri de criză. O astfel de discuţie era cu atât mai necesară, cu cât administraţia locală deţine 20% din acţiunile Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa şi un loc în consiliul de administraţie al acesteia.

În 2010, în staţiunea Mamaia, a avut loc cea de a 36-a ediţie a adunării generale a Asociaţiei Porturilor de Croazieră Mediteraneene - MedCruise, una dintre cele mai importante reuniuni internaţionale găzduite de oraşul-port Constanţa şi prima pe tema turismului pe mare. Străinii prezenţi la respectiva reuniune au remarcat lipsa oricărei colaborării între administraţia locală şi autoritatea portuară.

www.cugetliber.ro