Liderul de opinie Afacere cu ton, deloc de bon ton - Au vorbit de 11 milioane de euro!

Constanţa se afirmă, încă o dată, pe harta infracţiunilor informatice, după ce procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Bucureşti au făcut, ieri dimineaţă, 42 de percheziţii domiciliare, dintre care 31 în judeţul Constanţa, patru în judeţul Neamţ, trei în judeţul Braşov şi câte una în judeţele Olt, Maramureş, Cluj şi Dolj. În timpul acţiunii au fost ridicate calculatoare şi dispozitive de stocare a datelor informatice. Procurorii au stabilit că, în perioada octombrie 2009 - februarie 2010, iniţiatorii „afacerii", Cătălin Zlate şi Cristian Ciuvaţ, au constituit un grup infracţional organizat, la care au aderat şi pe care l-au sprijinit peste 50 de persoane, specializat în săvârşirea de infracţiuni informatice prin atacuri asupra sistemelor informatice şi folosirea frauduloasă a datelor informatice în scopul obţinerii de sume substanţiale. Cătălin Zlate a obţinut, prin intermediul unor aplicaţii informatice, datele unor conturi VoIP, pe care le-a folosit în interes personal pentru efectuarea de apeluri. Astfel, a putut apela numere cu suprataxă din străinătate, obţinând bonusuri, în funcţie de numărul de minute şi valoarea apelului pe minut (la un tarif pe minut de 1 euro, obţinea 0,10 euro). Ulterior, pentru a obţine sume de bani mai mari, prin eliminarea intermediarilor, acuzatul a constituit o societate care a încheiat contracte cu deţinători de numere cu suprataxă, obţinând astfel un procent mult mai mare din valoarea apelului.

Sunau la numere cu suprataxă

Pentru obţinerea datelor conturilor VoIP, Cătălin Zlate a folosit o aplicaţie care caută pe Internet servere care au alocate numere VoIP, iar după identificarea acestora, prin atacuri informatice, identifică numele de utilizator şi parola de conectare la server. Cu datele conturilor VoIP, folosind o aplicaţie destinată efectuării de apeluri telefonice de pe un calculator, denumita „Zoiper", acuzatul efectua apeluri către numerele cu suprataxă. Folosind datele obţinute în mod fraudulos (adresa IP a serverului VoIP, numele de utilizator şi parola aferentă), acesta iniţia apelul, care trecea prin serverul VoIP, iar, prin Internet, ajungea la numărul de destinaţie. În acest mod, în perioada octombrie 2009 - februarie 2010, cei în cauză au efectuat aproximativ 23.500 de apeluri, cu o durată totală de peste 315.000 minute, prejudiciind astfel societăţi din România, Africa de Sud, Marea Britanie, Italia, SUA. Ulterior, membrii grupării au efectuat, în perioada februarie - 6 decembrie 2010, prin intermediul companiei „Shadow Communication" Ltd., un număr total de 1.541.187 de apeluri frauduloase, respectiv 11.094.167 minute de convorbiri. Valoarea totală a prejudiciului creat depăşeşte suma de 11.000.000 de euro. Din această sumă, peste 1 milion de euro reprezintă beneficiul suspecţilor, potrivit probelor la dosar.

Zeci de audieri

Procurorii fac cercetări în acest dosar pentru iniţiere, constituire, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, spălare de bani, acces fără drept la un sistem informatic în scopul obţinerii de date informatice prin încălcarea măsurilor de securitate, deţinerea fără drept a unui program informatic şi cauzarea unui prejudiciu patrimonial prin introducerea de date informatice în scopul de a obţine un beneficiu material pentru sine sau pentru altul. Astfel, 42 de persoane au fost duse pentru audieri la sediul DIICOT - Serviciul Teritorial Bucureşti. „Capul" Cătălin Zlate este cunoscut şi pentru alte infracţiuni informatice. Acesta, alături de alte trei persoane, a intrat în atenţia BCCO Constanţa în 2004, când Serviciul Secret American i-a sesizat pe poliţiştii români despre apariţia pe Internet a unei pagini web identice cu cea aparţinând Bank of America, site-ul respectiv fiind administrat de la calculatoare ale căror IP-uri figurau în Constanţa. Ancheta a stabilit că tinerii trimiteau e-mail-uri clienţilor băncii, prin care îi înştiinţau de existenţa unei noi pagini de Internet a instituţiei. Neştiind despre ce e vorba, americanii accesau site-ul respectiv şi introduceau toate datele de identificare a cardurilor bancare. Tinerii fabricau clone ale cardurilor clienţilor şi le foloseau pentru a le goli conturile bancare. Aceeaşi strategie au aplicat-o şi la alte bănci din Europa, prejudiciul total fiind de aproximativ trei milioane de euro.

http://lideruldeopinie.ro