Liderul de Opinie Centrala Nucleară “Scapă cine poate”

Consilierii judeţeni au aprobat, ieri, în şedinţă, înfiinţarea unei comisii de evaluare şi analiză a riscului nuclear, din care vor face parte toţi parlamentarii constănţeni, primarul oraşului Cernavodă, un academician şi consilieri judeţeni. Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a declarat că, la Cernavodă, pentru centrala nucleară, nu există nici un plan de urgenţă în caz de incident nuclear, nici de evacuare! „Am dat mandat celor 14 parlamentari din judeţul Constanţa să facă, împreună cu membrii Consiliului Judeţean, tot ce depinde de ei, inclusiv proiecte de modificări legislative astfel încât să permită o legislaţie naţională şi respectiv judeţeană care să ne asigure că s-au luat măsuri de minimalizare a riscurilor", a declarat Nicuşor Cosntantinescu, în opinia căruia legislaţia trebuie să oblige administraţia centrală să ia toate măsurile de minimalizare a riscului nuclear nu numai pentru judeţul Constanţa, ci pentru toată România. De când a fost ales preşedintele CJC, Nicuşor Constantinescu a trimis memorii tuturor guvernelor, tuturor miniştrilor Economiei, prin care a solicitat elaborarea unui plan de urgenţă în caz de incident sau accident nuclear, dar nu a primit nici un răspuns. El a reamintit de incidentul din 2003, când, pentru a nu crea panică în rândul populaţiei, autorităţile centrale, dar şi CNE, au trecut sub tăcere gradul ridicat de risc nuclear.

Măsuri compensatorii

Este vorba de momentul în care, din cauza celui mai scăzut nivel hidrologic al Dunării, centrala nu a mai avut apă pentru răcirea reactoarelor timp de trei săptămâni! „Atunci a fost un pericol maximizat de risc nuclear, deşi a fost trecut sub tăcere. Din păcate, până nu s-a întâmplat în Japonia această catastrofă, nimeni nu a băgat în seamă memoriile trimise de Consiliul Judeţean", arăta şeful administraţiei, referindu-se la dreptul comunităţii din Cernavodă şi al cetăţenilor din judeţul Constanţa de a ştii că Parlamentul, Guvernul au luat măsuri şi au alocat fonduri, că există instituţii care în caz de nevoie acţionează instantaneu în astfel de situaţii. „Cine ne asigură pe noi, pe copiii noştri, pe nepoţii noştri că suntem în siguranţă? În caz de incident sau accident nuclear, nu există nici mijloace, nici căi de evacuare. Singura cale de evacuare este drumul spre Seimeni, unde frecvent au loc alunecări de teren, drum a cărui refacere costă cât bugetul CJC pe 10 ani!", aprecia preşedintele CJC. El a mai afirmat că cetăţenii din Cernavodă ar trebui să beneficieze de „măsuri compensatorii" din partea Centralei Nuclear-Electrice, precizând că în alte state centralele nucleare alocă unu la sută din profitul lor pentru siguranţa cetăţenilor. „Din 2008, cei de la centrală se opun oricăror măsuri compensatorii către comunitatea oraşului. Din profitul CNE, 1% să fie alocat pentru siguranţa cetăţenilor, mi se pare normal şi de bun simţ. Aşa se întâmplă în toată Europa, aşa se întâmplă în Franţa, care are zeci de centrale nucleare, alocă din profitul produs special cu această destinaţie", susţine Nicuşor Constantinescu. De altfel, CNE Cernavodă se află de ceva timp în atenţia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, din cauza unei tranzacţii efectuate în urmă cu trei ani. În timp ce planeta îşi îmbunătăţeşte centralele nucleare cu echipamente de ultimă generaţie, CNE achiziţionează echipamente depăşite de la firme obscure, prin licitaţii trucate.

Cine ce interes a avut?

Este vorba de achiziţionarea amortizorilor de şoc seismic, care în loc să fie hidraulici sunt doar... mecanici. Ei au fost deja cuplaţi şi singura noastră speranţă este aceea că-şi vor face datoria în caz de cutremur. Dacă nu, România va fi în pragul dezastrului. Centrala a făcut achiziţii dubioase pentru Reactorul 1, dat în folosinţă în 1996. Mai precis, piese de importanţă vitală, însă de provenienţă incertă şi, prin urmare, mai puţin sigure, au fost cumpărate de la o firmă specializată în şuruburi, containere şi scări rulante, şi care a importat amortizorii din America, în condiţii suspecte. Povestea începe în 2008, când CNE, sub egida Ministerului Economiei, a decis să cumpere 300 de amortizori de şoc seismic care susţin toate conductele de aburi şi apă ce duc spre reactor. Aceşti amortizori trebuie să preia şocul seismic pentru a menţine reactorul în siguranţă. Dacă ei cedează, conductele se prăbuşesc, apa de răcire nu mai ajunge la reactor şi acesta se supraîncălzeşte şi explodează. Bineînţeles că la mijloc a fost şi o licitaţie, în care s-au înscris două firme. Prima dintre ele a fost o companie germană cu renume mondial în domeniul echipamentelor nucleare, care mai furnizase centralei de la Cernavodă echipamente nucleare. A doua firmă a fost una românească, cu acţionariat libanez - Titan Echipamente Nucleare. Problema este că amortizorii au fost achiziţionaţi în baza unui proiect, elaborat de canadieni prin anii '80, când a început construcţia reactorului... „Din dezbaterea publică, am aflat că CNE a achiziţionat, în 2008, echipamente la nivelul anilor '80, şi nu de ultimă generaţie. Mi se pare aberant! Dacă au luat echipamente vechi, înseamnă că au avut un interes", apreciază Nicuşor Constantinescu. Poate comisia înfiinţată de CJC să mai schimbe ceva în sistem. Membrii comisiei de evaluare şi analiză a riscului nuclear la nivelul judeţului Constanţa au obligaţia de a analiza legislaţia în domeniu din Europa şi din întreaga lume şi de a îmbunătăţi normativele din ţara noastră cu privire la domeniul nuclear.

http://lideruldeopinie.ro