Liderul de opinie Resturi menajere îngropate în curţile localnicilor! Cu gunoiu'-n bătătură

Oamenii din satele îndepărtate ale judeţului îşi îngroapă resturile în propria curte! Şi asta din cauză că cele patru rampe ecologice sunt dispuse de-a lungul litoralului - Ovidiu, Costineşti, Albeşti şi portul Constanţa, iar primăriile îndepărtate nu au bani pentru acoperirea costurilor aruncării gunoiului după cerinţele Uniunii Europene. „La sate predomină resturile animaliere. Primăriile au făcut apel către localnici să încerce să le îngroape pe cât pot în pământul din propriile curţi. Cu timpul, ele se mineralizează şi devin îngrăşăminte pentru sol", a explicat şeful Gărzii de Mediu Constanţa, Vasile Petro. Tot din cauza lipsei banilor, dar şi a unor termene stabilite după ureche, trecerea de la vechile gropi de gunoi urât mirositoare la cele ecologice s-a făcut, în judeţul Constanţa, cu aproximativ cinci ani întârziere. Potrivit şefului Gărzii de Mediu, Vasile Petro, din 243 de rampe de la nivelul celor 59 de comune, majoritatea s-au închis în decursul anilor, însă, demersul a fost de lungă durată şi plin de... peripeţii. „Hotărârea de Guvern 349 pe 2005 a stabilit termenele de închidere a rampelor, crezând că un an va fi suficient pentru primării să se conformeze. Nu s-a gândit nimeni, la vremea respectivă, că timpul este prea scurt, iar primăriile din mediul rural sunt prea sărace", a precizat Vasile Petro. Deşi totul trebuia desfiinţat până în 2006, în ultima parte a anului trecut, şase primării nu se conformaseră, aşa că patru dintre ele au fost amendate. Alimanu, Peştera şi Ciobanu au primit amenzi în valoare de 3.000 lei fiecare, iar Primăria Cogealac a încasat cea mai mare penalizare - 5.000 de lei.

Disperarea accesării fondurilor structurale

Aceasta din urmă a pierdut ani de zile în încercarea disperată de a accesa fonduri structurale pentru neutralizarea celor 14 depozite de deşeuri. „Nu au reuşit, din păcate. N-am avut încotro şi a trebuit să-i amendăm, după ce le-am lăsat măsurile ce trebuie luate şi am văzut că nu au acoperit nici măcar un centimetru pătrat. Toate primăriile şi-au achitat amenzile. Anul acesta vom relua controalele în aceste zone pentru a vedea care este stadiul lucrărilor", a afirmat şeful Gărzii de Mediu Constanţa, Vasile Petro. Într-o situaţia similară s-a aflat şi Medgidia, amendată cu 2.000 de lei. Pentru că primăria nu a dispus niciodată de banii necesari şi urbea a avut alte priorităţi, s-a încercat atragerea fondurilor structurale. Rezultatul a fost dezamăgitor. În anul 2008, Garda de Mediu a interzis utilizarea gropii de gunoi, astfel că Primăria Medgidia a cheltuit o avere cu transportul deşeurilor la Ovidiu sau la groapa ecologică de la Costineşti. Cernavodă şi Techirghiol au termen-limită anul 2012 pentru soluţionarea problemelor. Văzând că nu au nicio şansă să facă rost de bani pe cont propriu, deşi sunt ridicate la rangul de oraşe, Medgidia şi Băneasa s-au alăturat altor 16 comune şi s-au constituit într-o asociaţie a primăriilor din mediul rural. „Aşa au reuşit să acceseze fonduri structurale şi au atras un investitor spaniol care dezvoltă acum un proiect pentru procesarea şi valorificarea deşeurilor. Se lucrează la o rampă ecologică în zona Medgidia, care va fi a cincea din judeţ", a declarat comisarul-şef Vasile Petro. În concluzie, după cinci ani de la expirarea termenului-limită, şase primării din judeţ încă se mai chinuiesc să se alinieze Uniunii Europene.

http://lideruldeopinie.ro