Liderul de opinie "Salariaţii mei sunt flămânzi"

Tot constănţeanul ştie unde este Căminul pentru persoane vârstnice, cunoscut cel mai bine ca azilul de bătrâni. Nu mai este vorba despre un azil în care ajungeau persoanele care nu mai aveau pe nimeni ca să-i îngrijească. Dacă ajungi dimineaţă prin zonă ai să vezi că, după ce au luat micul dejun, bătrânii ies în curtea instituţiei la o mică plimbare. Mulţi dintre ei, însă, au preferat să se aşeze pe fotoliile din hol ca să observe cine mai intră şi cine mai iese. Este una dintre puţinele distracţii pe care le mai au, în afară de televizor. Se poate spune că lucrurile s-au schimbat mult în bine. „Căminul acordă asistenţă pentru 250 de persoane. În afară de beneficiarii care stau în cămin, alte 220 de persoane se află în îngrijirea angajaţilor centrului social, responsabil cu asistenţa la domiciliu. În centru sunt primite doar persoanele care au ieşit la pensie la limită de vârstă şi au venituri de până în 500 de lei. Beneficiază de asistenţă medicală, avem cabinete de fizioterapie şi stomatologie. În incintă mai există coafor şi frizerie", a declarat Dănuţa Giuglea, care conduce, de zece ani, centrul. Este îngrijorător faptul că de vârstnicii care stau în cămin nu mai au grijă decât 70 de salariaţi, în condiţiile în care schema prevede 110 angajaţi.

Mai năpăstuiţi decât bătrânii de care au grijă

„După ce s-au tăiat salariile cu 25%, iar sporurile au fost rase de guvernanţi, un angajat al căminului, de exemplu, infirmier, ia acum un salariu de 400 de lei. Ce să vă spun... Salariaţii mei sunt flămânzi !... Nu le ajung banii nici pentru abonament. Una dintre angajate este singurul salariat din casă, pentru că soţul nu are loc de muncă, şi mai are şi copii. În aceste condiţii, ce pot să le mai cer?!", a spus Dănuţa Giuglea. Recent, 45 dintre angajaţi au părăsit instituţia şi au ieşit la pensie, pentru că oricum era mai mare decât salariul. Alţii, pentru că au avut experienţă în îngrijirea bătrânilor, au plecat în străinătate. „Şi noi am fi ieşit în stradă, dar nu putem să-i lăsăm pe oameni nemâncaţi şi nespălaţi. Nu înţeleg... Nu se ştie, nu se aude acolo, sus?!", se întreabă şeful căminului, bugetar, la fel ca toţi ceilalţi angajaţi. Răspunsul la întrebarea pe care şi-o pun milioane de români este simplu: nu. Nu ştim ce şi-au imaginat cei care conduc ţara, dar, cu siguranţă, au crezut că bugetarii cară salariile cu sacoşa. Cert este că, urmare a diminuării salariilor, oamenii au ajuns muritori de foame. Mai trebuie ţinut cont de faptul că, la Căminul pentru persoane vârstnice, există beneficiari care sunt ţintuiţi la pat, trebuie hrăniţi cu linguriţa, schimbaţi şi spălaţi. Şi totuşi, pentru că nu au alte variante, femeile vin la muncă şi se ocupă de bătrânii care stau în cămin.

http://lideruldeopinie.ro