Liderul de opinie Saraci lipiti... bugetului
Liderul de opinie: Saraci lipiti... bugetuluiSă trăiţi bine... din cinci milioane
Atât angajaţii de la Primărie, cât şi cei de la Consiliul Judeţean Constanţa (CJC) mai primesc doar sporul de vechime şi pe cel de antenă. Nu trebuie să ne imaginăm că cele două sporuri ridică pe culmi nebănuite salariile angajaţilor. La CJC, un funcţionar de la Direcţia Generală de Administraţie Publică şi Juridică are salariul, după diminuarea cu 25% şi tăierea sporurilor, 698 de lei. După ce au fost calculate şi dările - impozitul pe venit, contribuţia la asigurările de sănătate, fondurile de pensie şi de şomaj, angajatul va duce acasă mai puţin de 500 de lei. În aceste condiţii, este greu de crezut că funcţionarii care au familii de întreţinut vor mai accepta să muncească pe nimic, în administraţia locală, iar în locul lor, cu greu, se vor găsi entuziaşti care să muncească pe nimica toată. Promisiuni de genul celor pe care le-a lansat premierul (cum că ne va fi mai bine anul viitor), am mai auzit şi de la alţii. Nici acum, după doi ani de la alegerile generale nu trăim mai bine decât am trăit în timpul altor guvernări.
Cadrele medicale nu sunt bugetari!
Angajaţii din sistemul sanitar care lucrează în spitalele ce au contract cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate vor da în judecată statul pentru a-şi primi înapoi banii pierduţi în urma reducerii salariale de 25%, considerată ilegală. „La nivelul Federaţiei Sanitas există discuţii cu casele de avocatură pentru a demonstra că nu suntem bugetari. Angajaţii din spitale sunt plătiţi în urma unui contract de prestări servicii", a declarat liderul Sanitas Constanţa, Nicolae Manea. Este vorba despre 85% dintre angajaţii din Sănătate, pe care sindicatele îi vor sprijini să deschidă procese individuale în vederea recuperării banilor. În concluzie, reducerea salariilor pentru cei din spitalele publice care au contract cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate este ilegală, deoarece aceste spitale nu sunt bugetare. Ele primesc bani de la casele de asigurări pentru calitatea şi cantitatea serviciilor prestate şi nu o anumită sumă de la buget pentru funcţionare, cum se întâmplă în cazul altor sectoare de activitate. Sindicaliştii intenţionează, de asemenea, să se adreseze şi forurilor de justiţie europene, pentru a reclama ceea ce ei numesc neconstituţionalitatea tăierii salariilor. La sfârşitul lunii septembrie, Federaţia Sanitas are în vedere organizarea unui miting de protest care să aibă în prim plan situaţia actualului sistem sanitar, pornind de la subfinanţare, lipsa medicamentelor şi a condiţiilor necesare unui act medical de calitate, dar şi salariile mici. Medicii, asistentele, infirmierele şi îngrijitoarele pierd, în medie, între 1.150 şi 200 lei. În funcţie de specialitate, de vechime, de numărul de gărzi etc., un medic primeşte maximum 4.593 lei net. Reducerea cu 25% îi va aduce o gaură în buget de 1.150 lei, adică va mai primi în mână 3.443 lei. Un asistent medical principal primea, până luna trecută, 1.855 lei. De luna aceasta, va primi în mână 1.400 lei. În luna iunie, un asistent debutant a ridicat 897 lei, dar, din august, va rămâne doar cu 684 lei. O infirmieră nu a câştigat niciodată mai mult de 1.000 lei pe lună, veniturile scăzând dramatic odată cu reţinerea celor 25 de procente - luna aceasta va lua 750 lei. O îngrijitoare va trebui să se descurce cu 605 lei lunar pentru că, de luna aceasta, salariul ei se va diminua cu 201 lei.
Măcel pedelist în şcoli
Profesorii din şcolile constănţene au fost aduşi de Guvernarea Băsescu-Boc la sapă de lemn. Salariile profesorilor debutanţi au scăzut de la 900 lei la 600-700 lei, iar dascălii cu 25 ani vechime şi grad I au trecut de la o remuneraţie de 1.750 lei la una de 1.250 lei. „Este groaznic ceea ce ni se întâmplă", a precizat un profesor debutant. Ar munci cu jumătate de normă în altă parte sau ar pleca din sistemul de învăţământ, dar nu au unde. „Unde să plecăm? Peste tot se disponibilizează! Domnul preşedinte vrea să dea de înţeles că trândăvim şi nu muncim. L-aş întreba pe preşedinte ce face ca eficienţă în cele 16 ore pe care declară că le munceşte zilnic? Ce face bun pentru România?", a comentat sub anonimat un profesor constănţean, care a rămas după aproape 25 de ani de muncă cu un salariu de 1.250 lei. Deşi din toamnă profesorul în cauză spera că, pe lângă cele 16 ore de muncă prevăzute prin lege, le va munci pe celelalte două până la norma completă de 18 ore cu bani, speranţa i s-a ruinat. „Mă aşteptam ca din toamnă să primesc pentru cele 2 ore 150-170 lei, dar ni s-a transmis să nu mai visăm la banii aceştia", a menţionat acelaşi dascăl. Profesorii de sport din mediul primar, deşi titulari s-ar fi mulţumit şi cu salariile scăzute, în condiţiile în care pe mulţi dintre ei îi aşteaptă disponibilizarea. „Orele de sport le preiau învăţătorii, iar noi intrăm la restrângere de activitate. Cu vechime şi un punctaj foarte mare abia ai şanse să găseşti un post în mediul rural. Nu ştim ce vom face", a povestit disperat un cadru didactic. Profesorii care au scăpat de disponibilizare se agaţă de un singur lucru - şi anume că salariile vor reveni de la 1 ianuarie 2011 la valoarea iniţială. În şcoli, afectat a fost şi personalul auxiliar, ale cărui salarii de nimic au fost cu mult diminuate. O femeie de serviciu a precizat că deşi câştiga în mână 520 lei, sub salariul minim pe economie, este remunerată acum cu 420 lei. Un administrator de şcoală câştigă şi el 550 lei în loc de 700 lei. Nici poliţiştii nu au scăpat de căsăpirea salarială. Agenţii rămân în buzunar cu doar 1.000-1.100 lei, în timp ce un ofiţer semnează fluturaşul pentru doar 1.500 -1.600 lei.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp