Replica Constantin Dina, directorul Directiei de Sanatate Publica Constanta - „Spitalul Judetean nu se poate vinde pe bucati, dar se pot privatiza sectii cu acordul autoritatilor"

Intenţiile Ministerului Sănătăţii de a desfiinţa unităţile sanitare, din anumite puncte de vedere sunt justificate, este de părere dr. Constantin Dina, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Constanţa. Reprezentantul ministerului în teritoriu a declarat, în exclusivitate pentru „Replica", faptul că descentralizarea spitalelor s-a făcut nu numai pentru plasarea unor responsabilităţi către autorităţilor publice locale, dar şi pentru ca acestea să se implice mai mult în finanţarea spitalelor. În viitorul apropiat se intenţionează privatizarea spitalelor, iar pentru clasificarea unităţilor sanitare la un nivel de performanţă ridicat este nevoie de mai multe investiţii, iar firma care va ajunge să managerieze Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa nu va putea vinde unitatea pe bucăţi şi nu o va putea privatiza fără acceptul autorităţilor de sănătate din România. Tot acesta susţine că pe ve viitor directorii de spitale vor răspunde penal dacă nu vor reuşi să gestioneze unităţile din punct de vedere financiar în mod corespunzător şi a nominalizat spitalele care riscă să fie închise din cauza faptului că nu vor putea fi acreditate.

Reporter: În condiţiile în care spitalele sunt asaltate de bolnavi consideraţi că intenţiile Ministerului Sănătăţii de a desfiinţa anumite unităţi sanitare din judeţul Constanţa sunt justificate?
Constantin Dina: Există un plan de raţionalizare a spitalelor din România, prin intermediul căruia unele unităţi sanitare vor fi desfiinţate. Din anumite puncte de vedere intenţiile ministerului sunt justificate pentru că mai toate spitalele au contracte cu reprezentanţii Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, în baza cărora primesc bani de la bugetul Fondului Naţional Unic de Sănătate. Şi atunci, fiindcă o parte din spitale prestau acelaşi tip de servicii medicale şi faptul că urmează să fie o clasificare a unităţilor care ar putea să aducă spitalul la un anumit nivel la care finanţarea să nu-i mai permită să ţină acelaşi număr de personal şi acelaşi număr de paturi, s-a luat decizia ca unele spitale să fie desfiinţate din punct de vedere juridic.
Rep.: Urmare a unei videoconferinţe, organizată de Ministerul Sănătăţii, aţi înaintat ministrului Attila Cseke lista cu propuneri privind desfiinţarea aparatului administrativ al Spitalului Cernavodă, al Spitalului Ftziologie Agigea şi al Spitalului de Ortopedie Traumatologie şi Recuperare Medicală Eforie Sud. Pe ce criterii s-au făcut respectivele nominalizări?
C.D.: Aceste propuneri s-au făcut în urma unor analize foarte riguroase care au avut la bază criteriile financiare, criteriile legate de condiţiile de asigurare a cazării şi criteriile legate de condiţiile de asigurare a actului medical. Având în vedere că unele unităţi din cauza dotărilor pe care le au şi a condiţiilor în care se desfăşoară actul medical ar putea să ajungă, în urma clasificării, în spitale de nivel 5 şi astfel s-a ajuns la decizia că aparatele administrative de la anumite spitale din judeţul Constanţa să fie desfiinţate. Mai rău, în urma procesului de acreditare, spitalele riscă să fie închise din cauza faptului că nu îndeplinesc criteriile necesare. Înainte de a se produce aceste lucruri, noi încercăm să menţinem activitatea medicală, chiar dacă unităţile se vor desfiinţa din punct de vedere administrativ şi juridic. Practic, spitalele se vor desfiinţa prin comasare. Aparatul administrativ şi de mentenanţă, cât şi funcţiile de conducere vor dispărea, dar personalul medical şi personalul mediu vor deservi în continuare clădirile. În cazul Spitalului Ftiziologie nu va mai exista o unitate cu personalitate juridică, ci o secţie exterioară a Spitalului Judeţean. La fel se va întâmpla şi în cazul Spitalului din Eforie, unde medicii Marinescu şi Nicolae sunt recunoscuţi pe plan naţional pentru că fac operaţii foarte bune, dar din păcate locul de desfăşurare a acestor acte medicale este foarte învechit, aparatura este foarte veche şi cred că în momentul în care vor deveni secţie exterioară a Spitalul Judeţean respectivele clădiri vor beneficia de investiţii, pentru a fi dotate cu aparatură medicală corespunzătoare. La Cernavodă este o altă problemă, pentru că spitalul are datorii foarte mari, managementul şi comunicarea au fost deficitare şi, având în vedere că structura Spitalului Munincipal Medgidia se pliază perfect pe structura unităţii din Cernavodă, în sensul că deţin cam aceleaşi secţii, am propus ca spitalul să devină secţie exterioară a Spitalului Medgidia. Un management unitar înseamnă foarte mult, fiindcă spitalele vor primi finanţare numai dacă vor fi acreditate şi vor avea posibilitatea să gestioneze altfel resursele de care vor dispune în 2011 de la CAJS.
Rep.: Autorităţile locale susţin aceste propuneri de desfiinţare a unităţilor sanitare?
C.D.: Unele autorităţi locale susţin aceste propuneri, altele nu, am văzut şi declaraţia primarului din Medgidia, care vroia să înapoieze spitalul ministerului, însă ceea ce vă pot spune este faptul că deocamdată autorităţile şi-au exprimat susţinerea pentru spitalele pe care le au în zonă.
Rep.: Care sunt motivele pentru care Sanatoriul Mangalia ar putea ajunge anexa Sanatoriului Techirghiol, iar Spitalul de Recuperare Medicală Fizică şi Balneologie, secţie exterioară a Institutului Naţional pentru Medicină Complementară şi Alternativă din Bucureşti?
C.D.: Nu cunosc aceste motive. Tot ceea ce pot să vă spun este că împreună cu Instituţia Prefectului ne-am implicat ca cele două sanatorii să rămână ca instituţii de sine stătătoare, întrucât fiecare unitate de tratament are ceva aparte şi sunt emblemele localităţilor în care sanatoriile îşi desfăşoară activitatea. Marţi, am transmis Ministerului Sănătăţii motivaţii privind menţinerea acestor sanatorii. La fel şi domnul prefect Claudiu-Iorga Palaz s-a implicat în menţinerea sanatoriilor ca unităţi cu personalitate juridică proprie fără ca acestea să fie reorganizate.
Rep.: În ceea ce priveşte reforma în sănătate şi management spitalicesc se intenţionează transferul progresiv şi complet al instituţiilor din sectorul public către un management privat. Ce unităţi sanitare ar putea fi privatizate în judeţul Constanţa?
C.D.: Este clar că se poate face şi un astfel de management privat al unor spitale, dar e ştiut faptul că investiţiile în sănătate sunt costisitoare şi ar fi nevoie de investitori care să aibă putere financiară pentru a suţine cel puţin un an cheltuielile unor unităţi, pentru că la început nu poţi să fi pe profit şi atunci această privatizare a unităţilor sanitare va fi mai greu de făcut pentru că, deocamdată, colectarea banilor la Fondul Unic Naţional de Sănătate se face mai greu şi toată lumea se bazează doar pe contractele cu CJAS. Deocamdată, în România, nu cred că oamenii îşi vor permite să meargă către unităţi private în număr foarte mare. Este clar că doar un procent foarte mic de persoane va putea accesa acest tip de servicii private şi atunci nu ştiu cât de repede va avea loc privatizarea unităţilor sanitare şi ce spitale din judeţul Constanţa ar putea să se privatizeze. În viitorul apropiat există şi varianta unei semi-privatizări. Spre exemplu, în cadrul unui spital cineva investeşte într-un anumit tip de secţie, cu un anumit tip de specialitate, secţia va fi privatizată, dar unitatea va rămâne în continuare spital public. Cred că în viitorul apropiat vor exista secţii private. Practic vor exista alternative ca actualele secţii din domeniul public să fie transferate în domeniul privat.
Rep.: La Spitalul Judeţean Constanţa s-a aprobat externalizarea managementului sanitar. Nu vorbim tot de o privatizare ţinând cont că o firmă ar urma să managerieze o unitate sanitară?
C.D.: În Legea 95, privind reforma sănătăţii, se menţionează că postul de manager poate fi ocupat de o persoană fizică sau de către o persoană juridică. Manager persoană juridică înseamnă ca managementul spitalului să fie preluat de o firmă specializată în acest sens, iar firma respectivă să desemneze managerul unităţii sanitare care să implementeze managementul companiei respective. În acest caz nu putem vorbi despre privatizarea actului medical sau de o privatizare a unităţii sanitare vorbim doar de faptul că acest management poate fi preluat de o firmă specializată care poate să managerieze resursele pe care le are unităţile. Firma care va ajunge să managerieze Spitalul Judeţean nu va putea vinde unitatea pe bucăţi. O societate nu poate să privatizeze Spitalul Judeţean fără acceptul autorităţilor de sănătate din România. Se poate privatiza o secţie de Cardiologie sau de Neurologie sau poate să existe o alternativă, adică orice secţie din Spitalul Judeţean poate fi construită în altă parte pentru ca mai apoi să funcţioneze ca secţie privată. Dacă autorităţile locale doresc să externalize un anumit tip de serviciu sau să concesioneze o parte din spital în vederea privatizării, nu văd de ce nu ar fi un lucru bun.
Rep.: Preşedintele Traian Băsescu cere pedepse penale pentru directorii de spitale care nu reuşesc să-şi gestioneze unităţile din punct de vedere financiar. La Constanţa, în urma arieratelor achitate de Ministerul Sănătăţii, Spitalul Cernavodă are conturile blocate din cauza unor datorii istorice înregistrate la utilităţi. Credeţi că managerul va fi pedepsit penal pentru situaţia financiară dezastruoasă a unităţii sanitare?

C.D.: E clar că pe viitor managerii de spitale vor fi traşi la răspundere privind gestionarea fondurilor publice. Legat de Spitalul din Cernavodă, ştiu că există o anchetă în derulare la Parchet, referitor la cheltuirea frauduloasă a fondurilor unităţii sanitare şi nu aş putea să mă pronunţ cine trebuie pedepsit, pentru că încă nu ştim cine se face vinovat de situaţia respectivă. Când va exista o sentinţă judecătorească, vom şti dacă un fost sau actual manager este sau nu vinovat de cheltuirea frauduloasă a banilor publici.
Rep: În acest an unităţile sanitare vor fi acreditate în funcţie de clasificare. La nivelul judeţului Constanţa, ce spitale riscă să nu fie acreditate? Şi din ce cauză?
C.D.: Începând de anul acesta va începe procedura mult aşteptată de acreditare a spitalelor, acreditare care va răspunde atât spitalului cât şi Casei de Sănătate, dacă vor mai continua contractele avute în derulare. Clasificările spitalelor se vor face din mai multe puncte de vedere, care vor urmări dotarea spitalului cu aparatură, nivelul de resurse umane, condiţiile de cazare şi condiţiile financiare. Din păcate, Spitalul din Eforie Sud, deşi are specialişti foarte buni, pierde puncte la acreditare în ceea ce priveşte nivelul de dotare cu aparatură, nivelul condiţiilor de cazare. La nivelul judeţului Constanţa spitalele din Eforie Sud şi Cernavodă riscă să nu fie acreditate, ceea ce înseamnă că unităţile vor fi închise. Spitalul Hârşova necesită îmbunătăţiri, astfel şi acesta riscă să nu fie acreditat. De altfel, cele trei unităţi îşi desfăşoară activitatea în prezent în baza unor autorizaţii de funcţionare cu planuri de conformare. Din cauza procedurilor de acreditare şi a clasificărilor, cred că actul medical va deveni un act medical mai calitativ decât este în prezent şi cred că toţi managerii se vor lupta ca unităţile pe care le conduc să fie categorisite într-un nivel mai mare, pentru obţinerea unei finanţări corespunzătoare, iar pentru acest lucru sunt necesare mai multe investiţii. Spre exemplu, Spitalul de Pneumoftiziologie beneficiază de o investiţie de 3 milioane de euro în vederea modernizării şi a dotării cu aparatură nouă a Dispensarului TBC. La fel, Spitalul de Boli Infecţioase în ultima perioadă a beneficiat de investiţii. Acolo s-a amenajat o Secţie de Terapie Intensivă, care a fost dotată cu toată aparatura necesară. Spitalul Clinic Judeţean beneficiază şi de aportul pe care îl are Facultatea de Medicină acolo. La Spitalul Municipal Medgidia anul trecut au fost investiţii foarte mari pentru modernizarea secţiilor de Obstetrică Ginecologie. Managerii unităţilor sanitare trebuie să aibă viziune şi să atragă alte resurse financiare în afară de contractul semnat cu CJAS.
Rep: Direcţia de Sănătate Publică şi Consiliul Judeţean Constanţa poartă discuţii pentru a clasifica Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă la cel mai înalt nivel de competenţă: „rang I". Ce presupune această clasificare?
C.D.: Această clasificare presupune în primul rând o finanţare foarte bună, în al doilea rând înseamnă o deschidere foarte mare către cercetare, fiindcă în Spitalul Judeţean există colective de cercetare şi prin o clasificare de rang superior vor fi avantajaţi din acest punct de vedere. De asemenea, împreună cu Spitalul Judeţean se fac demersuri pentru îmbunătăţirea şi pentru renovarea secţiilor care au mai rămas nereabilitate. Toate autorităţile din Constanţa vor ca acest spital să fie clasificat ca spital de rang I. Noi am făcut deja primii paşi. Am propus ca Spitalul Judeţean să aibă şi o secţie exterioară de Pneumoftiziologie, s-au semnat contracte de colaborare cu Spitalele TBC şi cel de Infecţioase şi depunem toate eforturile ca unitatea sanitară să fie clasificată la cel mai înalt nivel de performanţă.

www.replicaonline.ro