Telegraf 2011. Disperare, frig şi întuneric - FMI dictează preţuri mai mari la gaze şi energie electrică

Fondul Monetar Internaţional a cerut ieri, într-o întâlnire cu ministrul Economiei, Ion Ariton, renunţarea la preţurile reglementate pentru producţia de gaze naturale şi energie electrică şi prezentarea unei noi formule de calcul (aşa a fost prezentată şi recalcularea pensiilor militarilor - n.r.). În traducere liberă şi după cum ne-am obişnuit deja, liberalizarea preţurilor înseamnă că vom plăti mai mult la utilităţi! Mai precis, la toate utilităţile, deoarece scumpirea unora atrage - efect de domino - majorarea tuturor celorlalte preţuri, implicit servicii şi mărfuri! Deşi Guvernul se jură că nu fură şi explică cum aceasta este doar propunerea FMI-ului şi că guvernanţii noştri, economi din fire cum îi ştim, nu au apucat încă să-şi dea cu părerea, viitorul se arată sumbru! O sugestie a FMI, în condiţiile în care din buzunarele internaţionale ne vin banii, echivalează cu o poruncă pe jumătate îndeplinită! Să ne amintim doar de cei peste un milion şi jumătate de disponibilizaţi de anul trecut, la sugestia/recomandarea FMI... În afară de „o nouă metodă de calcul al preţurilor la gaze şi energie electrică", FMI mai vrea şi restructurarea Companiei Naţionale a Huilei, adică mii de oameni rămaşi pe drumuri, adică disperare, foame şi lacrimi! În limbaj ministerial, această tragedie se traduce prin "este vorba acolo de câteva mii de oameni, dar nu s-a discutat în detaliu" (ministrul Ariton). În limbaj social, această tragedie se traduce prin proteste, mitinguri, greva foamei etc., într-un context economic care a afectat deja toate categoriile de bugetari şi care promite un 2011 al mişcărilor de stradă.

CELE CÂTEVA MII DE DISPONIBILIZAŢI, NIŞTE DETALII. „Am discutat cu misiunea FMI despre paşii care trebuie făcuţi pentru a asigura creşterea economică a României, inclusiv despre situaţia din minerit şi preţul gazelor în perioada următoare", a afirmat Ariton, adăugând: „preţurile să fie liberalizate şi, în cursul acestui an, să ne prezentăm cu o noua formă de calcul, că sunt probleme". El a adăugat că liberalizarea preţurilor reglementate, cu excepţia consumatorilor casnici şi captivi (spitale, şcoli, grădiniţe, unităţi de asistenţă socială, instituţii de interes public), nu înseamnă neapărat creşterea tarifelor plătite de populaţie. De asemenea, ministrul Economiei a precizat că s-a discutat şi despre restructurarea Companiei Naţionale a Huilei (CNH), din cele şapte mine ale companiei patru urmând să fie restructurate şi trei închise, programul urmând să dureze până în 2018. Este vorba de câteva mii de lucrători, a subliniat oficialul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA), adăugând că FMI a solicitat, în măsura posibilităţilor, reducerea perioadei. "Dintre cele şapte mine din cadrul CNH, patru vor rămâne în activitate, iar trei vor intra într-un proces de închidere, care va dura până în 2018, cu finanţare de la bugetul de stat. Fondul ne-a cerut ca această perioadă să fie mai scurtă pentru ca subvenţia să fie acordată pe o perioadă mai mică decât până în 2018", a declarat Ion Ariton. Ministrul Economiei a precizat că nici autorităţile române nu doresc un termen lung. Preşedintele Confederaţiei Meridian, Ion Popescu, a declarat că cele trei mine care urmează că fie închise sunt Uricani, Petrila şi Vulcan.

În 2010, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), instituţie care are rolul de a stabili preţurile la energie şi gaze, a anunţat că va comanda un studiu privind impactul preţurilor reglementate ale gazelor şi electricităţii. În România aproape toţi producătorii de electricitate sunt obligaţi de ANRE să aloce o parte a producţiei pentru consumul populaţiei, la preţuri stabilite de Autoritate. De asemenea, gazele produse de OMV Petrom (SNP) şi Romgaz Mediaş, au preţuri de producţie stabilite de ANRE.

RESTRUCTURĂRI DE PERSONAL VS MANAGEMENT AVANSAT. Guvernul va finaliza negocierile cu FMI în câteva zile, scrisoarea de intenţie urmând să fie elaborată până la sfârşitul săptămânii, potrivit reprezentantului României la FMI, Mihai Tănăsescu. "Cred că problemele legate de modul de eficientizare a companiilor din subordinea Ministerului Economiei vor fi o bună componentă a acestei scrisori", a declarat Tănăsescu. Legat de eficientizarea companiilor monitorizate de fond, Tănăsescu a spus că nu este vorba "doar de restructurări de personal", ci de un tip de management prin care companiile să aibă o activitate mai bună. "Nu va fi un proces de o zi, de o săptămână sau o lună, ci un proces care se va derula pe ani de zile", a adăugat reprezentantul României la FMI. El a mai spus că programul economic "aparţine Guvernului, nu FMI", însă beneficiază de asistenţă atât din partea Fondului, cât şi a Comisiei Europene.

Amintim că o misiune FMI - CE se află la Bucureşti pentru a şaptea evaluare a acordului stand-by, în care se va analiza îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru ultimul trimestru din 2010 şi vor fi negociate condiţiile privind un nou acord, de tip preventiv. Vizita se va încheia pe 8 februarie. România are în derulare un acord de finanţare externă cu FMI, UE şi alte instituţii financiare internaţionale, în sumă totală de aproximativ 20 de miliarde de euro.

www.telegrafonline.ro