Telegraf Accidentul aviatic „Tuzla" a devenit studiu de caz

CAZ UNIC. Cu ocazia „Ziua Uşilor Deschise", organizată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), procurorul-şef Marius Iacob le-a prezentat studenţilor la Drept cazul accidentului aviatic de la Tuzla şi modul în care a fost instrumentat dosarul de către procurorii Parchetului General. Procurorul-şef a specificat că a ales acest caz având în vedere că incidentul aviatic de la Tuzla a fost un dosar complex, probabil unic în activitatea unui procuror criminalist, în contextul în care, în ultimii 20 de ani, în România s-au înregistrat 27 de accidente aviatice, în care au fost implicate aeronave ale Forţelor Aeriene Române. În cele 27 de accidente au fost implicate 28 de aeronave, într-unul dintre evenimente fiind implicate două MIG-uri, care s-au ciocnit în zbor, în anul 1993. În urma catastrofelor, 61 de militari au murit, doar doi supravieţuind, respectiv în accidentul de la Tuzla. În prima fază, Marius Iacob a făcut o prezentare a anchetei defăşurate de procurori la locul accidentului, precum şi concluziile anchetei, potrivit cărora prăbuşirea aeronavei, care a fost urmată de un incendiu violent, ce a dus la moartea a 12 militari şi rănirea altor doi, a fost cauzată de o defecţiune tehnică.

PRIMUL AN-2. În accidentul de la Tuzla a fost implicat un aparat Antonov 2, fiind pentru prima dată când o astfel de aeronavă face obiectul unui incident. Procurorul-şef a spus că imediat după decolare, botul avionului s-a ridicat brusc, din cauza unei defecţiuni tehnice, iar pilotul nu a reuşit să îl redreseze, astfel că aeronava a căzut „pe burtă", de la aproape 20 de metri înălţime. Iacob a adăugat că greutatea maximă admisă cu care avionul se putea ridica de la sol era 5.500 de kilograme, iar în momentul producerii accidentului, greutatea era de 5.260 de kilograme. În finalul prezentării, procurorul-şef a precizat că prăbuşirea avionului militar de tipul AN-2 în 5 iulie, pe Aerodromul Tuzla, s-a produs din cauza ruperii levierului de comandă, iar propagarea fisurilor ar fi putut fi generată de suprasolicitarea lanţului longitudinal ca urmare a încărcăturii apropiate de masa maximă.

www.telegrafonline.ro