Telegraf Munca în România. Formare profesională în limbile minorităţilor - Ţara unde majoritarii sunt defavorizaţi

Guvernul României pare decis să îşi bată joc de cetăţenii români, prin transformarea politicilor pentru menţinerea culturii şi identităţii minorităţilor în politici de defavorizare a populaţiei majoritare. După ce a decis să acorde fonduri pentru importarea de manuale în limbile minorităţilor, în condiţiile în care elevii români sunt nevoiţi, de cele mai multe ori, să-şi cumpere singuri manualele, guvernanţii au venit cu o nouă propunere discriminatorie faţă de populaţia majoritară. Senatorii au adoptat, ieri, o iniţiativă legislativă care prevede ca programele de formare profesională să se poată realiza atât în limba română, cât şi în limbile minorităţilor naţionale. Dacă pentru zone ca Dobrogea, în care reprezentanţii minorităţilor înţeleg că îşi pot păstra cultura şi identitatea chiar dacă vorbesc limba română, noua prevedere nu înseamnă absolut nimic, pentru unele localităţi din Ardeal aceasta reprezintă condamnarea la dispariţie a limbii oficiale a României. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea ordonanţei privind formarea profesională a adulţilor îi are ca iniţiatori pe deputaţii UDMR Derzsi Ákos, Farkas Anna-Lili, Olosz Gergely, Petö Csilla-Mária. Proiectul de act normativ, care a fost adoptat cu 46 de voturi „pentru", 27 de voturi „împotrivă" şi trei abţineri, a fost dezbătut de Senat în calitate de primă Cameră sesizată. În cadrul dezbaterilor, preşedintele Comisiei juridice, senatorul PSD Toni Greblă, a criticat adoptarea unor astfel de prevederi.

LIMBA OFICIALĂ, MAGHIARA? El a admis că minorităţile naţionale au dreptul să-şi păstreze identitatea prin mijloace care ţin de limbă, de cultură, de obiceiuri, dar a arătat că prevederea udemeristă nu are nicio legătură cu identitatea minorităţilor. Greblă a arătat că formarea profesională a adulţilor în limba minorităţii naţionale reprezintă un deserviciu făcut minorităţii respective, care se izolează, în acest fel, de populaţia majoritară (fenomen din ce în ce mai vizibil în localităţile în care minoritarii maghiari sunt majoritari şi unde, un cetăţean român nu poate nici măcar intra într-un magazin dacă nu cunoaşte limba maghiară). „Această formare profesională se face pe bani publici şi va fi făcută de către unii foarte interesaţi, în limba minorităţii naţionale (...), pe banii statului, nu pentru a satisface o nevoie a pieţei forţei de muncă, ci pentru a avantaja nişte societăţi de training care aparţin unor oameni foarte descurcăreţi", a mai declarat senatorul PSD. Preşedintele Comisiei juridice a spus că grupul senatorilor PSD şi PC va vota împotriva proiectului de lege. În condiţiile în care cetăţenilor români care doresc să se angajeze în localităţi din Transilvania li se cere deja, chiar şi de către administraţiile publice, să ştie limba maghiară (ceea ce nu se întâmplă în nicio altă ţară din Europa), se naşte întrebarea: „În cât timp va apărea un proiect de lege care să-i oblige oficial pe românii din Ardeal să înveţe limba maghiară?".

www.telegrafonline.ro