Arta de a dispretui

Ce ar putea sa caracterizeze mai bine in aceasta tulburata vreme a incrancenarii portretul romanului? Cum s-ar putea defini mai corect felul in care sunt percepute faptele si vointa oamenilor din aceasta tara?Poate ca intai de toate prin marele dispret. Dispretul pe care-l are romanul fata de el insusi si care face sa ne fie acordat de multe ori cel mai dezolant certificat, de "prosti", pe toate cararile nationale. Dispretul e in toate si de toate felurile: fata de oamenii apartinand altei grupari politice sau unor demnitati vremelnice, al marilor imbogatiti fata de saraci, dispretul suveran fata de femeie, dispretul fata de cel slab, bolnav, batran. Dispretul nonvalorii fata de adevarata valoare intelectuala. Ne dispretuim cersind mereu la portile strainatatii si aducand peiorativ pe buzele strainilor sintagma "saraca Romanie". Ne dispretuim spalandu-ne rufele in strada, sa ne vada toti peticeala si murdaria. De cate ori lupta dusa impotriva unor decizii de partid nu se muta in viata intima a persoanelor publice, in special de sex feminin, iar "cavalerismul" unora nu se rezuma la a jigni femeia folosindu-se marlaneste de prenumele ei, caruia ii atribuie sensuri peiorative? Obsedate de sex, unele persoane publice fac din acesta o arma de dispretuit partenerii. Au fost pe rand luate in colimatorul luptei politice Elene, Lavinii, Monici, Marii si cate altele. Cel mai recent exemplu: Sulfina si Paloma au devenit pretexte de a inova jocuri de cuvinte denigratoare, expresii golanesti care nu au de-a face cu lupta de idei, cu refuzul unor decizii, cu contestarea unor hotarari. Deunazi primarul nostru repeta apasat ca o anume persoana demisa dintr-o functie publica este proasta. Stia el bine ca ea, persoana care face parte din alta tabara politica decat a domniei sale, este o proasta si o spunea de parca s-ar fi aflat pe maidan in gasca vreunui cartier famat sau ar fi impartit cu ea anii de scoala. Evident, persoana in cauza putea fi acuzata de proasta organizare, de slab manageriat, de lipsa de vigilenta, dar cine ii permite lui, demnitarului ales de popor, sa jigneasca public o femeie? Pe un post de televiziune de buna audienta, de altfel, doua personalitati ale acestui timp, din care una chiar cu pretentia de important om de cultura si lider de opinie, isi aruncau din amvon grele cuvinte, desi litigiul in cauza putea fi rezolvat cu eleganta de institutii abilitate. De ce sa se arate in public intr-o asemenea postura penibila, ce modele creeaza, cui foloseste? Marele dispret il arata si agentii de turism fata de litoral si fata de acest sezon compromis. Preocupati sa nu piarda, lasandu-se atrasi in cursa politicii, acestia nu privesc la preturile intepenite in cuie, nici la reclamatiile clientilor, si nici nu isi fac publicitatea necesara, Niciodata nu a fost mai slaba piata publicitatii pentru litoral ca in acest sezon! Cetatenii nu stiu ce-i asteapta la mare decat ceea ce speculativ arata confratii nostri pe toate canalele media. Ei privesc la aceasta prelungita mediatizare negativa de un grotesc inimaginabil si nu stiu ce sa creada. O campanie concertanta de a promova litoralul, o solidaritate generala cu o cauza nationala, o politica dusa in comun de catre toate fortele politice ar fi cu adevarat benefica turismului. Orice constantean care cunoaste bine litoralul vede ca anul acesta sunt si nenumarate oaze de frumos si nou, percepe o schimbare despre care trebuie sa stie si potentialul turist din restul Romaniei. Care trebuie sa fie informat corect si complet. Dar razboiul s-a pastrat doar pe plaja si nimeni nu pare a vedea ca stagiunea artistica a litoralului nu mai exista, ca insesi teatrele locale iau vacanta la mijlocul verii, gesturi fara precedent pentru aceasta perioada, ca zona peninsulara a Constantei - punct de atractie turistica si pentru vizitatorii din sudul litoralului, este cutreierata ziua si noaptea de caini maidanezi care sperie turistii mai mult decat potentialii hoti, ca plopii ne acopera cu puf si santierele in lucru de praf, ca strazile orasului sunt inchise arbitrar de orice intreprinzator care are de facut vreo lucrare si astfel oamenii la volan alearga buimaciti sa gaseasca artera libera si circulatia bine dirijata.Multe sunt cauzele care il tin pe turistul roman departe de litoral in aceasta vara. Sa mai adaugam inundatiile, incetineala trenurilor si lipsa legaturilor cu restul tarii, cursele interne de avion la preturi care depasesc pe cele externe etc, etc. Tot dispret se cheama. Un dispret al romanului fata de munca, fata de sine, fata de tot ce-l inconjoara. Ca sa ni se spuna de dincolo de gard, cu compatimire, "saraca Romanie". Si sa ne mai trimita careva un sac cu haine vechi. Saraca tara caci saracia s-a cuibarit in constiinta noastra, in sufletul nostru si ne-a facut mai presus de toate dispretuitori. Dispretuitori, clevetitori si rai.