Tranzitia a lasat Mamaia fara multe opere de valoare

"Obiecte de patrimoniu cautam"

Refuzul presedintelui Basescu de a promulga Legea patrimoniului national mobil solicitand parlamentarilor armonizarea ei cu acquis-ul comunitar, a starnit cu mult mai putine comentarii decat aventurile cuplului Irinel-Monicuta. Lasand la o parte comparatia ironica sau suspiciunile, merita sa ne intrebam ce stie si ce nu stie presedintele in aceasta spinoasa problema de identitate culturala si de civilizatie nationala. Dar cetateanul de rand? Ce se va intampla incepand cu anul 2007 intr-o Romanie europeana in care valorile patrimoniale vor trebui sa capete o alta identitate? Pana la armonizarea legii cu aquis-ului comunitar, el, contribuabilul anonim, stie, bunaoara, unde si cate mai sunt monumentele emblematice ale tarii? Cine le ingrijeste si le pastreaza pentru memoria colectiva? Cine este detinatorul si cine posesorul, asa cum se regasesc aceste notiuni definite in prevederile Codului civil?Conform Legii 182/2000, art.3, patrimoniul cultural national este compus, printre multe altele, din descoperirile arheologice terestre si acvatice, monede, sigilii, bijuterii, insemne funerare, manuscrise, carti rare, documente de arhiva, obiecte cu valoare memorialistica, fotografii, clisee fotografice, filme, inregistrari audio si video, instrumente populare, obiecte cu valoare tehnica etc. Alaturi de acestea se afla inserate bunuri cu semnificatie artistica de valoare deosebita sau exceptionala precum ar fi operele de arta plastica: pictura, sculptura, desen, gravura, fotografie etc.Despre aceste opere de arta plastica e vorba in randurile de mai jos. Care opere de arta erau semanate mai la tot pasul si prin judetul nostru. De la cele ridicate prin subscriptie publica pentru a cinsti memoria unor categorii de cetateni jertfiti patriei pana la donatiile unor valorosi creatori.Lucrarile aflate pe domeniul public sunt de drept in patrimoniul primariilor. Acestea trebuie sa le ingrijeasca, sa le pazeasca, sa le mentina in circuitul public ca facand parte din zestrea nationala. Numarul de monumente in spatiul public tradeaza si nivelul cultural al zonei si respectul cuvenit istoriei.Constanta nu a avut niciodata prea multe monumente. Iar cele existente au cunoscut pana la inaugurare o lunga gestatie si asta din pricini diferite. Cele mai multe motive au fost de natura politica si uneori financiara.Filiala locala a Uniunii Artistilor Plastici s-a constituit in anul 1959, zece ani mai tarziu s-a infiintat reteaua dobrogeana a Fondului Plastic pentru a valorifica obiectele creatiei de arta plastica si decorativa ale artistilor.Ca lucrari de patrimoniu au fost inregistrate nu doar marile statui din scuarurile orasului, scapate ca prin minune de bombardamente sau de lacomiile dusmanului ocupant, ci si cele din piatra sau inox care dupa 1958, cand a inceput renasterea litoralului, au impanzit statiunile si noile complexe de vacanta. Lor li s-au alaturat picturile murale, candelabrele de portelan din holurile de hotel, colectiile de pictura moderna-peisagistica, lucrari de faianta, sticla, matase.Autorii acestor importante creatii au ramas, majoritatea, in istoria artei contemporane ca reprezentanti de seama. Intr-o enumerare modesta ii numim pe Ion Jalea, Oscar Han, Cornel Medrea, Constantin Baraschi, Ion Bitan, Ion Pacea, Boris Caragea, Cristea Grosu.In anii "70, pe litoral existau 200 de lucrari de arta monumentalaIntr-un cuprinzator si specializat catalog realizat de reputatul critic Florica Cruceru si aparut sub auspiciile Muzeului de arta Constanta in 1973 sunt inscrise peste 200 lucrari de arta monumentala de pe litoral, din orasul Constanta si din judet.Nu vrem sa pozam acum ca mimand surpriza ca o mare parte din lucrarile de arta monumentala inscrise in catalog ca fiind instalate cu precadere la Mamaia au disparut fara urma. Pe acest subiect am scris de multe ori, ecoul ramanand doar la cititorul vexat.Reluam tema pentru a incerca sa identificam, daca se mai poate, cu sprijinul cititorilor nostri, urmele disparutelor statui. Unele ajunse, se pare, in curtile cu vile si piscina sau in spatiile private ale unor hoteluri care si-au cumparat odata cu imobilele si ceea ce nu li se cuvine.Lucrarile lui privatizate?In fata "Cazino"-ului din Mamaia, acum troneaza panoul verii 2006, tradus pentru turisti: Liber la hoti, liber la mizerie, primaria nu are bani ca nu mai are voie la taxe etc, etc. Si mai departe palmieri, arteziana, podium pentru spectacole. Un spatiu bine conceput peisagistic, dominat insa de personalitatea restaurantelor inghesuite de-o parte si de alta a noului ansamblu. Printre florile decorative au aparut pe ici pe colo piticii de gradina, "amorasii" din ipsos, carutele cu ulcele. Candva in acest spatiu se afla amplasata statuia din bronz a lui Ion Jalea, "Nudul cu marul". Lucrarea data din anul 1943 si in 1958 artistul o expusese la Bienala de la Venetia.Cinematograful "Albatros", vopsit proaspat, pare a redeveni la destinatia dintai. In fata lui fusese candva grupul statuar din bronz "Fata cu caprioara", semnat Constantin Baraschi. Soclul din ciment a ramas, de restul cine mai stie ?In fata restaurantului "Doina" s-a amplasat candva "Sirena cu delfinul", opera realizata in piatra de Cornel Medrea. De asemenea, in dreptul hotelului "Sulina", acelasi valoros artist roman a plasat "Fata cu lotus" (bronz) si "Copilul cu broasca" (piatra). In fata restaurantului "Victoria" se afla statuia in piatra intitulata "Prietenie", iar intre hotelurile "Flora" si "Ovidius" un grup sculptural denumit "Ritm", toate semnate de Cornel Medrea. Mai tarziu, in fata hotelurilor "Central" si "Palas" sunt amplasate doua lucrari de arta monumentala apartinand tot lui Cornel Medrea: "Fata la mare" si "In soare", ambele realizate din piatra.Cand in 1962 a fost dat in folosinta hotelul "Parc", in fata intregului complex, asezata intr-un bazin cu apa, a fost amplasata statuia din bronz intitulata "La baie" a aceluiasi Cornel Medrea.In acelasi an, 1962, mai sunt puse in functiune hotelurile "Pescarus", "Delfin" si "Lotus", compunand un ansamblu arhitectural cochet, integrat armonios in celelalte constructii. "Select", hotel si restaurant, primesc ca decoratie de arta monumentala lucrarea "Maternitate" de Cornel Medrea.In dreptul hotelului "Perla", intr-un bazin inundat cu apa, in 1969 era montata lucrarea monumentala intitulata "Foca", semnata de sculptorul V. Vasiliu Falti. In apa bazinului pluteau candva lebede.In 1977, in mijlocul scuarului din fata hotelului "Tomis" sunt amplasate alte doua lucrari de arta monumentala executate in piatra: "Canotorul" de Gheorghe Covalschi si "Jucatoarea de tenis" de Mac Constantinescu.Primaria custode dezinteresatSigur, am enumerat doar cateva cunoscute lucrari de arta monumentala despre care ar fi posibil ca cititorii nostri sa stie mai mult, unele chiar sa-si fi pastrat locul si atentia cuvenite. Autorii lor sunt in majoritate artisti plastici romani de recunoastere internationala, iar piesele fac parte din patrimoniul cultural al tarii. Unde se afla o parte din aceste lucrari? Cine trebuie sa le poarte de grija? Cum au putut disparea tone de piatra si bronz din spatii publice, iata enigmele care se cer descurcate de organismele abilitate. De ce nu se reediteaza un catalog al lucrarilor de arta monumentala de pe litoral, lucrare extrem de importanta pentru cultura contemporana a Dobrogei? Cu toate aceste intrebari ne-am adresat criticului de arta dr. Doina Pauleanu, directorul Muzeului de arta. Raspunsul a fost prompt: singura care poate sti despre soarta acestor lucrari este Primaria Constanta. Lucrarile sunt in proprietatea Primariei. Domnia sa nu cunoaste persoana care ar putea sa detina o posibila lista a acestor bunuri. Stie insa ca de-a lungul timpului unele din lucrari au suferit diverse schimbari de amplasament.